Cât de mult înseamnă să ai certificări? Ce sunt de fapt “certificările” şi la ce se folosesc? Sau, mai bine zis, la ce NE folosesc?

Pentru că am avut unele nelămuriri în timpul pregătirii ofertei de curs pentru LSS-GB, îi dau cuvîntul lui Mugur, ca să aflaţi de la el mai multe despre certificate şi certificări:

Am citit de curând un articol scris de Mark R. Hamel în blogul lui la: http://kaizenfieldbook.com (Mark este un specialist Lean Six Sigma recunoscut peste tot în America de Nord şi probabil în lume. Dacă vreţi să citiţi mai multe despre el, puteţi merge la: http://kaizenfieldbook.com/marksblog/about.) Articolul este intitulat: “Two Cents on Lean Certifications…and a Cow Named `Fuku´”, care se poate traduce cam aşa: “Doi bani pe certificările în Lean… şi o vacă numită `Fuku´”. Îl puteţi citi la: http://kaizenfieldbook.com/marksblog/archives/2055.

 La urma urmei, ce înseamnă “certificare”? Are acest cuvânt acelaşi înţeles peste tot? În dicţionarul on-line Mirriam-Wester – http://www.merriam-webster.com/dictionary/certificate – definiţia în engleză a cuvântului “certificate” este:

 “a document containing a certified statement especially as to the truth of something; specifically : a document certifying that one has fulfilled the requirements of and may practice în a field”.

 Asta înseamnă tradus cam aşa: “un document ce conţine o declaraţie certificată, referitoare în special la caracterul adevărat al unui anumit aspect; mai specific, este un document care certifică faptul că o persoană a satisfăcut cerinţele şi le poate practica într-un anumit domeniu de activitate”.

 În România, definiţia cuvântului “certificat” este: „Act oficial prin care se confirmă exactitatea unui fapt, autenticitatea unui înscris sau în care se atestă o anumită calitate, în vederea valorificării unor drepturi; atestat”. (Sursa: http://dexonline.ro/definitie/certificat)

 O să vă spun şi eu câteva experienţe personale cu certificările. În primul rând, vreau să vă spun că în primii ani după ce am terminat facultatea în Bucureşti, am obţinut cel puţin 4 certificate. Cred că au fost mai multe, dar nu mai îmi aduc aminte… Am avut certificate de la Autodesk, de la American-Romanian University (!) (am avut şi o “teza” de făcut ca să îl pot obţine…), de la AEG-Atlas Copco ca „Technical Support Specialist” şi de la Transylvania Business School (un certificat în Marketing).

 Dar asta nu este tot… După ce m-am mutat în Canada, din 1997 pana în 2005 – când m-am oprit să le mai colectez, am obţinut 22 de certificate… Imaginaţi-vă! 22 de certificate … Toate sunt pe formulare tipărite, au semnături şi alte chestii “oficiale”. Pentru unele a trebuit să particip la acţiuni de 2 ore, pentru altele a fost suficientă o zi, iar pentru altele o lună sau două.

 Întrebarea este ce înseamnă cele 30 de certificate pe care probabil că le am, pentru lumea de afaceri? O să răspund tot eu la această întrebare, înainte să primesc probabil acelaşi răspuns de la voi: NIMIC. Cine mă cunoaşte şi a lucrat cu mine – şi mai vrea să lucreze cu mine… J – nu o face din cauza certificatelor, nu? O face pentru că am experienţa şi cunoştinţele de care au ei nevoie într-un anumit domeniu, nu? O face pentru ce AM FACUT în domeniul respectiv şi nu pentru ce se pare că aş putea face considerând că am 30 de certificate. Nu vreau să zic mai mult aici dar, nu este aşa că se pot chiar cumpăra certificate? Mai mult, aud de la foştii colegi din România ca se pot cumpăra diplome universitare şi chiar doctorate, nu? Ce valoare au ele atunci?

 Vă spun eu ce valoare au: ZERO. Da, când m-am mutat în Canada, mi s-au evaluat studiile anterioare la Universitatea din Toronto. A fost vorba de un proces de câteva săptămâni în care, pe lângă o mulţime de acte “certificate” pe care a trebuit să le prezint, cei de acolo au contactat direct Universitatea din Bucureşti pentru a cere dovezi directe în legătură cu studiile mele. Atunci am primit un alt “certificat” care, într-adevăr, înseamnă ceva în Canada.

 Dar ce înseamnă în SUA acel certificat? În 1999 m-am mutat şi am lucrat pentru o companie americană. Cine se gândeşte la cât de apropiate sunt Canada şi America, ar putea zice că certificatul de la Universitatea din Toronto, care îmi echivalează studiile universitare din România ca fiind echivalente cu Bachelor şi Master în Canada, este recunoscut automat în USA… Uite că nu este. A trebuit să trimit din nou nu numai certificatul din Canada, dar şi toate hârtiile şi informaţiile din România şi să aştept din nou câteva săptămâni, dacă nu luni, ca să primesc confirmarea cum că mi se recunosc studiile la nivelul de Master în SUA! Deci, nu numai că a trebuit să aplic din nou, dar evaluările au fost complet diferite! Ca să nu mai spun că mi-a trebuit aproape 7-8 luni să fiu acceptat la doctorat în Canada, pentru că atât au durat formalităţile de evaluare, în ciuda faptului că trecusem de două ori prin ceva asemănător în Canada şi SUA. Nu a fost suficient, aşa că de data asta au trebuit să comunice iar direct cu Universitatea din Bucureşti, fără să fiu eu direct implicat, ca să se dovedească tot ce am făcut în România …

 Atunci, revin şi întreb: ce valoare au “certificatele”? Voi ce credeţi?

 Am discutat acest lucru în detaliu cu Cristina înainte să venim cu propunerea pentru cursurile de Lean Six Sigma Green Belt în România. Am decis să rămânem oneşti în ceea ce credem şi facem, şi să clarificăm de la început aceste aspecte, dorindu-ne să avem ca participanţi la curs pe cei care nu se concentrează doar pe obţinerea de “certificate”, ci mai ales pe dorinţa de a învăţa cum să îşi ajute fabricile şi organizaţiile lor ca să progreseze. Da, vom da “certificate” oficiale pe care va fi semnătura mea şi o ştampilă. Dar nu vrem sa avem cursanţi care să vină numai pentru acea hârtie care nu înseamnă în sine mare lucru. Pentru îndeplinirea unei astfel de dorinţe există şi căi mai „scurte”…

 Apropo, în Canada, faptul că sunt ceea ce ei numesc „Professional Engineer”, îmi dă statutul unui notar public în România, adică pot “certifica” acte oficiale. Am ştampilat multe cereri de paşapoarte canadiene, cereri de schimbare a paşapoartelor, invitaţii oficiale, înştiinţări şi alte documente de acest fel, exact ca un notar. În opinia mea, chiar şi statutul acesta nu înseamnă nimic pentru nimeni, nu? Stampilând o bucată de hârtie – într-adevăr tipărită în culori şi cu un design profesional – după 2 săptămâni de training înseamnă automat că persoana respectivă este specialistă în Lean? Nu cred… Aşa cum obţinând carnetul de şofer nu înseamnă că automat devenim aşi la volan, nu? Cel puţin nu imediat, înainte de a practica pentru mulţi ani. Şi unii chiar nu reuşesc niciodată … J

 Citiţi articolul lui Mark şi probabil ca veţi fi de aceeaşi părere cu noi. Apropo, am lucrat şi eu pentru câţiva ani buni cu Shingijutsu Consulting http://www.shingijutsu-global.com/en/index.html – şi mulţi dintre consultanţii lor pe care îi numeam “Sensei” – care înseamnă “Teacher (Profesor)” în japoneză. Am lucrat cu ei în America, în Canada şi am fost într-un tur în Japonia, unde nu numai că am vizitat fabrici japoneze ca Toyota, Motomachi, Denso şi altele, dar am participat la acţiuni Kaizen cu operatori şi ingineri de acolo. Credeţi că avea vreunul dintre acei adevăraţi specialişti “certificate” în ceva? Nici vorbă. Asta nu înseamnă că nu ii respectam enorm pentru cunoştinţele extraordinare pe care le aveau după ce au lucrat 30-40 şi chiar 50 de ani în fabrici japoneze, inventând ceea ce numim noi azi Lean. În compania la care am lucrat, l-am întâlnit de câteva ori pe CEO pentru care lucrau 45000 de oameni în toată lumea. De fapt, el a fost cel care mi-a dat certificatul de LSS Master Black Belt, într-o ceremonie deosebită. Îl respectam deosebit de mult că, vorba aceea, nu este puţin lucru să conduci o companie ca Textron Inc. Totuşi, îl chemam pe numele mic: Lewis. Nici măcar o dată nu m-am adresat pe numele mic unui „Japanese Sensei”. Îi spuneam Sensei, Sensei “X” sau în cel mai rău caz Mr. “X”. Şi nu avea nici a 30-a parte din certificatele pe care le aveam eu… Dar nici eu nu aveam, şi probabil că nu voi avea niciodată, nici a 100-a parte din cunoştinţele pe care ei le aveau în Lean …

 Deci, ce înseamnă certificările pentru voi? Acum ştiţi ce înseamnă pentru mine, dar aş vrea să ştiu ce opinie aveţi, pentru sau împotriva a ceea ce am scris.

 În orice caz, dacă singurul lucru pentru care aţi veni la cursul de Green Belt, pe care o să îl predau la vară în România, este certificatul, atunci vă spun sincer că nu are rost să veniţi şi să plătiţi pentru curs. De ce să “suferiţi” două săptămâni şi să mai şi plătiţi, doar pentru a obţine o hârtie? Noi preferăm să avem mai puţini participanţi, dar care vor să se implice realmente pentru a învăţa câteva dintre “secretele” Lean Manufacturing.

 Numai bine şi aştept să ne întâlnim la vară, să învăţăm unii de la alţii ce este Lean pentru noi şi cum putem folosi conceptele Lean pentru a îmbunătăţi procesele şi sistemele din organizaţiile în care lucrăm. Şi, de ce nu, să ne distrăm şi să vorbim despre orice ne vine în minte! Am fost de 2 ori în România de când am plecat şi de fiecare dată aflu şi învăţ lucruri noi stând de vorbă cu prietenii, colegii şi părinţii mei! Aşa că de-abia aştept să vă cunosc! Mugur

This entry was posted in Lean. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *