Cum v-ați caracteriza relația cu banii și cu celelalte resurse din viața voastră?

Știați că, prin analogie cu tipurile clasice de personalitate, definite în modelul Myers-Briggs, au fost definite 4 scale ce definesc personalitatea, din punctul de vedere al relaţiei cu banii?

Iată pe scurt caracteristicile celor opt tipuri de personalitate financiară (adaptare după: http://www.gobankingrates.com/savings-account/myers-briggs-money-financial-personality-type/#ixzz2anVuy6ad), pornind de la cele 4 scale:

  1. de la tipul D (Datornic) la tipul E (Econom)
  2. de la tipul A (Agresiv) la tipul C (Conservator)
  3. de la tipul P (Planificat) la tipul I (Impulsiv)
  4. de la tipul F (Filantrop) la tipul S (Strîngător)

Iată o scurtă descriere:

Tipul Datornic

  • Cheltuie de regulă mai mult decît cîştigă, pentru că îşi dorește un standard de viaţă peste cel pe care şi l-ar permite în mod normal
  • Obişnuieşte să ceară mereu împrumuturi, nu are economii, este dator în permanenţă – sub o formă sau alta
  • Vede banii ca pe nişte instrumente de satisfacere rapidă a propriilor dorinţe

Tipul Econom

  • Cheltuie mai puţin decît cîştigă, uneori renunţînd la ceea ce i se pare neesenţial – pentru a se încadra într-un buget strict
  • Preferă să economisească, pentru a-şi permite achiziţii majore din timp în timp și nu suportă să fie dator cuiva
  • Vede banii ca o sursă de securitate, pentru a se putea descurca cu bine în situaţiile neprevăzute
  • Nu se teme de riscurile financiare, dar preferă să se descurce cu resursele proprii

Tipul Agresiv

  • Îşi asumă riscul de a investi în condiţii nu foarte sigure
  • Îi place să joace la bursă
  • Urmăreşte cîştigul mare şi rapid în orice investiţie financiară, fără să se preocupe prea mult de investiţiile pe termen lung

Tipul Conservator

  • Nu îşi asumă riscuri financiare, este sceptic în faţa ofertelor şi produselor noi
  • Preferă investiţiile sigure, care se pot transforma rapid în lichidităţi, sau în proprietăţi – terenuri, imobile, aur etc.
  • Prioritatea lui este să nu-şi piardă investiţiile

Tipul Planificat

  • Se gîndeşte la viitor – încheie asigurări, are un fond de pensie privată, are un cont de economii pentru copii etc.
  • Are obiective, priorităţi şi puncte de reper pentru control pe parcurs
  • Are o strategie de gestiune a banilor proprii, pentru economisire şi minimizare a cheltuielilor – îşi ia bilete de avion cu 6 luni înainte de călătorie, plăteşte iarna pentru vacanţa de vară etc.

Tipul Impulsiv

  • Ia decizii financiare ad-hoc
  • Se comportă mai degrabă reactiv pe piaţă
  • Vede banii ca o sursă de satisfacţie – îşi face timp să se bucure de rezultatele financiare obţinute

Tipul Filantrop

  • Foloseşte banii pentru a-i da celor care au nevoie
  • Este orientat spre angajamente sociale

Tipul Strîngător

  • Se teme de pierderile financiare
  • Nu ia şi nu dă bani cu împrumut
  • Este preocupat de a urmări tendinţele pe piaţă şi de a analiza rezultatele financiare ale conturilor pe care le deţine
  • Vede banii ca pe o resursă de protejat, care nu trebuie împărţită cu altcineva, nu neapărat din lăcomie, ci mai degrabă de teamă că pot fi risipiți fără folos

Bineînțeles că cineva poate avea caracteristici specifice mai multor tipuri de personalitate, dar în momentele cheie, mai mult ca sigur că apar, chiar și inconștient, mai preponderent manifestările unui anumit tip de personalitate.

Eu aș putea însă face o analogie între aceste tipuri de personalitate și comportamentele tipice în fața resurselor pe care le irosim pe parcursul tuturor acțiunilor noastre: de la cele materiale – bani, produse, instrumente etc. la cele imateriale – timp, decizii și gînduri bune, competențe neutilizate, talente nedescoperite etc.

Toți avem, de la mama natură, o sumă de resurse pe care le folosim mai mult sau mai puțin, ori mai bine sau mai rău, pe care în timp le multiplicăm prin eforturile noastre sau le irosim uneori cu inconștiență, pe care le împărțim sau nu cu semenii noștri, pe care le mimăm sau le considerăm implicite și le păstrăm doar pentru noi înșine.

Iată deci, prin analogie, tipurile de personalitate, în funcție de comportamentele noastre față de resursele disponibile ale fiecăruia, impărțite tot în funcție de 4 scale de apreciere:

  1. Scala succesului: de la tipul C (Competitiv) la tipul S (Satisfăcut)
  2. Scala curajului: de la tipul A (Agresiv) la tipul T (Tradițional)
  3. Scala controlului: de la tipul P (Planificat) la tipul I (Impulsiv)
  4. Scala interesului: de la tipul G (Generos) la tipul E (Egoist)

Scala succesului se referă la încărcarea vieții zilnice și la valoarea considerată esențială de fiecare – de la succesul definit ca ”a fi primul într-o viață cît mai competitivă în toate domeniile”, cît mai agitată și mai complexă, la succesul definit prin simplitate, satisfacții spirituale, mulțumirea sufletească. Cele 2 tipuri de la capetele scalei sînt:

Tipul Competitiv

  • Îi place să pară că are mai mult decît are de fapt, așa că de obicei consumă pe datorie, din surse exterioare
  • Obişnuieşte să ceară mereu ajutorul, dar nu le recunoaște meritul celor care îl ajută, pentru că este convins că este meritul lui că știe cum să-i exploateze sub o formă sau alta
  • Îi vede pe toți ca pe nişte instrumente de satisfacere rapidă a propriilor dorinţe
  • Nu precupețește nimic, atunci cînd urmărește un obiectiv, chiar

Tipul Satisfăcut

  • Este cel care acumulează mereu resurse imateriale, chiar dacă nu îi place să facă paradă cu ceea ce are și nu obișnuiește să iasă în față
  • Chiar dacă are multe resurse, preferă simplitatea și nu este foarte competitiv, deoarece își alege domeniul și acțiunile pentru care merită într-adevăr să-și investească eforturile, economisind tot ceea ce nu este absolut necesar să fie folosit
  • Nu suportă să fie dator cuiva, așa că de obicei nu cere ajutorul nimănui – este pe cît posibil independent și se susține singur, prin valoarea și eforturile proprii
  • Nu se teme de riscuri, dar preferă să nu se aventureze dincolo de zona sa de confort

Scala curajului definește modul de luare a deciziilor, de la agresivitate și impulsivitate, pe de o parte, pînă la o perspectivă tradițională tradițională și conformistă asupra vieții.

Tipul Agresiv

  • Îşi asumă riscuri, se bagă în probleme pe care nu știe întotdeauna cum să le controleze, promite mult și nu suportă ideea de resurse lăsate nefolosite
  • Îi place să joace la risc, nu are răbdare, totul trebuie să aibă ritm și viteză în viața lui
  • Urmăreşte să cîştige mult şi rapid, să promoveze rapid, să decidă rapid, fără să se preocupe prea mult de investiţiile pe termen lung

Tipul  Tradițional

  • Nu îşi asumă mari riscuri, este sceptic în faţa schimbărilor, nu ia decizii decît după multe deliberări și preferă calea cunoscută, fără surprize
  • Preferă pașii mici și siguri, eventual reversibili, fără mari ruperi de ritm
  • Prioritatea lui este să nu-şi piardă statutul, să nu riște cînd șansele de cîștig sînt mici, să nu consume prea multe resurse

Scala controlului se referă la premisele pentru controlul resurselor, de la o utilizare conștientă, prevăzătoare, controlată, pînă la folosirea lor ad-hoc, neeficient, ineficace, cu pierderi.

Tipul Planificat

  • Se gîndeşte la viitor, face planuri, măsoară și cîntărește atent fiecare decizie, înainte de a trece la acțiune
  • Are obiective, priorităţi şi puncte de reper pentru control pe parcurs
  • Are o strategie de gestiune a resurselor proprii, pentru economisire şi minimizarea consumurilor

Tipul Impulsiv

  • Ia decizii ad-hoc, nu contează consumurile, ci rezultatele
  • Se comportă mai degrabă reactiv, este eficace, dar rareori eficient în ceea ce face
  • Vede resursele ca o sac fără fund, nu își pune problema economisirii, regenerării sau recuperării lor

Scala interesului urmărește apropierea de interesul general sau de interesul personal. La capetele scalei se află responsabilitatea socială și preocuparea unică pentru propriile interese individuale.

Tipul Generos

  • Împarte tot ce are cu ceilalți, atent fiind la satisfacerea nevoilor celorlalți
  • Este orientat spre angajamente sociale și ecologie, responsabilitate socială, reducerea consumurilor nenecesare și evitarea pierderilor, pentru a proteja resursele disponibile

Tipul Egoist

  • Nu este interesat de alții, nici de alături, nici din viitor, atîta vreme cît își poate satisface propriile interese
  • Nu dă altora nimic din ceea ce crede că i se cuvine, nu iartă pe nimeni în nicio împrejurare, nu ezită să consume oricît, dacă are un interes
  • Este preocupat de propria bună-stare, nu contează cantitatea și calitatea resurselor folosite, chiar dacă este vorba de resurse dificil de regenerat

Voi ce credeți? V-ați analizat poziționarea față de consumul de resurse, atît materiale, cît și imateriale?

[image]

This entry was posted in Imbunatatire, Instrumente, Lean, responsabilitate sociala and tagged , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *