Bucket Brigades

„Bucket Brigades” se poate traduce prin „brigăzi de lucru” şi este o  metodă de organizare a fluxurilor continue de proces, de regulă pentru activităţi preponderent manuale. Ca metodă de organizare, a apărut ca urmare a observării comportmentului albinelor şi al furnicilor şi a fost definită de John J. Bartholdi III şi Donald D. Eisenstein (1995, 1996)

Metoda constă în divizarea muncii (aproximativ) proporţional de-a lungul unei linii (de exemplu, pentru liniile de asamblare, linii de culegere pentru comenzi de produse la livrarea prin poştă sau linii de asamblare), cu un număr mai mare de “opriri” (posturi de lucru), faţă de numărul muncitorilor. În fapt, în echipe de 3 – 8 membri, muncitorii se mişcă de-a lungul posturilor liniei şi efectuează o parte a muncii în sensul de înaintare. Cînd ultimul muncitor din şir îşi termină munca la ultimul post de lucru al liniei, acesta se deplasează în amonte şi preia munca predecesorului său, care, la rîndul lui, face acelaşi lucru şi aşa mai departe. Regula este că nu este permisă depăşirea între muncitori, care sînt ordonaţi de la cel mai lent (la postul de la începutul liniei) către cel mai rapid (aşezat la capătul liniei).

Avantajele brigăzilor de lucru:

          Se reduce nevoia de planificare şi management, deoarece brigăzile de lucru asigură fluxul continuu prin auto-echilibrarea sarcinilor de lucru – o formă foarte simplă şi auto-organizată de împărţire a muncii, care implică o echilibrare automată a liniei, la nivelul celui mai rapid operator (ultimul), cu producţie neterminată (WIP) minimă, fără gîtuiri

          Producţia devine mai flexibilă deoarece membrii brigăzilor de lucru îşi “corelează“ ritmul de avans între ei, fără a avea nevoie de studii complexe de timp pentru normarea muncii sau de alte analize laborioase pentru echilibrarea muncii la posturile de lucru.

          Productivitatea creşte, deoarece brigăzile de lucru ajung în mod spontan la o diviziune optimă a sarcinilor de lucru între membri / posturi de lucru.

          Creşte calitatea şi scade timpul de reprelucrare, deoarece brigăzile de lucru lucrează cu stocuri minime de producţie neterminată (WIP).

          Este simplificată activitatea de adaptare pe post, deoarece membrii brigăzilor de lucru cunosc procesul şi sarcinile de la fiecare post de lucru.

În comparaţie cu zone de asamblare normale, prin utilizarea metodei „bucket brigades” se obţine o: productivitate cu 30% mai mare.

Ca orice metodă, aplicarea ei poate produce şi  probleme, deoarece diferenţa dintre abilităţile membrilor echipei poate face ca muncitorii mai rapizi să-i aştepte de multe ori pe cei mai lenţi să-şi termine ceea ce au început, ceea ce determină ocazional inactivitatea unora şi unele blocaje / flux discontinuu

Probleme ce apar au diferite cauze:

          Concurenţa între membrii echipei, atunci cînd sistemul de salarizare este în funcţie de numărul de produse realizate

          Experienţa personală, dacă unii dintre membrii echipei identifică bune practici ce le permit să lucreze mai rapid

          Oboseala, dacă sistemul de salarizare este în funcţie de timpul lucrat, nu de productivitate.

One Response to Bucket Brigades

  1. philean says:

    La un curs cineva imi spunea ca aceeasi metoda se aplica la tara, la cositul in echipa – imi poate cineva da mai multe detalii?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *