Diagrama Pareto este un instrument grafic utilizat pentru a identifica priorităţile în cazul mai multor variabile sau factori, pe baza distribuţiei efectelor unor cauze diverse, ierarhizate de la cea mai frecventă la cea mai puţin frecventă. Practic, dacă avem multe date şi vrem să le înţelegem, diagrama Pareto ne ajută să determinăm importanţa relativă a datelor colectate, pentru a selecta priorităţile în rezolvarea problemelor.
Acest grafic se bazează pe Legea lui Pareto. Vilfredo Pareto (1848-1923) fost un economist şi un sociolog italian. El a observat că 20% din populaţia Italiei deţinea 80% din bogăţia naţională. Aşadar, Pareto a este cel care se află la originea a ceea ce azi se numeşte „regula 80/20”, conform căreia se poate considera că 80% dintre efecte apar ca urmare a doar 20% dintre cauzele existente.
Mai tîrziu, Juran a lărgit domeniul de aplicare a legii lui Pareto şi a formulat principiul ‘celor mulţi şi obişnuiţi’ (trivial many) şi a ‘celor puţini, dar critici’ (vital few), pe baza regulii 80/20 – fie că este vorba de clienţi, muncitori sau despre altceva. Astfel, Juran a propus mai multe adaptări ale legii lui Pareto:
- problemele de calitate sînt determinate doar de cîteva cauze, adică 80% dintre probleme apar ca urmare a 20% dintre cauzele potenţiale existente
- 80% dintre defectele unu proces sau produs sînt cauzate de doar 20% dintre cauzele posibile
- 80% din valoarea potenţială se poate obţine cu doar 20% din efort. Restul de 80% de efort mai produce doar relativ puţine rezultate.
- 80% din veniturile din vînzări se obţin de la 20% dintre clienţii unei firme.
- 80% din defecte sînt produse de 20% dintre procese sau dintre operatori.
- 80% din costurile noncalităţii sînt determinare de 20% dintre produse şamd.
Pentru a construi o diagramă Pareto, trebuie parcurse mai multe etape:
Etapa 1. Colectarea datelor
- Definirea problemei de analizat
- Listarea variabilelor care au efect asupra problemei
- Stabilirea metodei de colectare a datelor şi punerea ei în aplicare
Etapa 2. Pregătirea datelor
- Completarea unui tabel în care pe coloane se află: categoria de variabile, valorile colectate, frecvenţa relativă şi cumulativă de apariţie, totaluri
- Sortarea liniilor din tabel în ordine descendentă, pentru a arăta valorile cu frecvenţă de la cea maximă la cea minimă
Etapa 3. Reprezentarea grafică a datelor
- Se trasează un grafic cu bare verticale pentru frecvenţele relative ale fiecărei variabile
- Pe axa x se plasează categoriile de variabile, de la cea mai frecventă la cea mai puţin frecventă
- Pe axa y se reprezintă frecvenţele relative; se recomandă prezentarea, de asemenea, a frecvenţelor cumulative, pe o a doua axă y (amplasată în partea din dreapta a graficului)
Etapa 4.: Interpretarea datelor
- Graficul realizat se utilizează pentru a verifica dacă legea lui Pareto este evidentă pentru situaţia analizată. Dacă se verifică legea lui Pareto, atunci 20% dintre categoriile din partea stîngă a axei x determină 80% din impactul asupra problemei analizate şi trebuie abordate cu prioritate pentru a rezolva respectiva problemă.
Diagrama Pareto – exemplu
O tipografie primeşte de obicei 100 de reclamaţii lunar de la clienţi. Unul dintre manageri decide să caute soluţii pentru a creşte satisfacţia clienţilor, respectiv pentru a scădea numărul mediu lunar de reclamaţii. El iniţiază analiza Pareto şi descoperă că reclamaţiile se referă la următoarele aspecte:
- Tipărirea descentrată a titlurilor pe pagină
- Greşeli de ortografie
- Cuvinte lipsă
- Culori decolorate
- Altele.
Apoi parcurge etapele necesare pentru a construi diagrama Pareto:
Etapa 1 – Colectarea datelor: din analiza celor 600 de reclamaţii primite în ultimile 6 luni, a întocmit următoarea situaţie:
- Tipărirea descentrată a titlurilor pe pagină: apare de 40 de ori în cele 600 de reclamaţii
- Greşeli de ortografie: 460
- Cuvinte lipsă: 179
- Culori decolorate: 387
- Altele: 70
Nota: Se recomandă ca, pentru a crea o categorie de “Alte cauze”, aceasta să reprezinte max. 10% din total; dacă valoarea este mai mare, categoria trebuie analizată mai în detaliu, pentru a se stabili mai multe categorii de variabile.
Etapa 2 – Pregătirea datelor
2.1. A completat tabelul.
2.2. A ordonat liniile tabelului în ordine descendentă.
2.3. A calculat frecvenţele relative şi cumulative pentru fiecare tip de defect.
Etapa 3: A trasat Diagrama Pareto.
Etapa 4 – Interpretare: Pentru a rezolva rapid aprox. 75% din reclamaţiile clienţilor, este suficient să se elimine 20% din cauzele insatisfacţiei (referitoare la greşelile de ortografie şi la culorile neadecvate). Astfel, acţiunile de îmbunătăţire potenţiale sînt:
- Metode mai eficiente de verificare a ortografiei, înainte de tipărirea textelor
- Folosirea de materiale mai bune pentru tipărirea color
A elimina şi a treia cauză de nemulţumire (cuvinte lipsă) ar mai reduce cu circa 16% a insatisfacţiei clienţilor, iar abordarea celorlalte cauze ar îmbunătăţi rezultatele cu mai puţin de 10%.
Concluzii
Diagrama Pareto prezintă mai multe avantaje:
- Este uşor de utilizat şi de interpretat, chiar şi pentru cei care nu au cunoştinţe avansate de statistică sau care nu aplică tehnici complexe de analiză a datelor
- Variabila de analizat poate fi de diferite tipuri:
- Calitate: Număr de defecte, % de produse defecte, cantitatea de produse defecte, număr de reclamaţii de la clienţi etc.
- Costuri: Valoarea veniturilor din vînzări pe tip de produs, costurile activităţilor care nu adaugă valoare, costurile de mentenanţă etc.
- Durata de livrare: Durata unor anumite activităţi, număr de livrări întîrziate, cantitatea de stocuri pe tipuri de produs etc.
- Moralul angajaţilor: Fluctuaţia personalului, absenteism, număr de reclamaţii interne etc.
- Securitatea muncii: număr de accidente de muncă, gravitatea accidentelor, număr de incidente în timpul muncii etc.
- Etc.
- Analiza Pareto poate fi utilizată repetitiv – diagrama Pareto se construieşte succesiv pentru a intra în detalii, astfel încît să se înţeleagă cît mai corect cauzele care determină apariţia problemei analizate
- De exemplu, dacă vrem să identificăm ce echipament, software sau operator este responsabil de producerea greşelilor de ortografie din exemplul anterior, trebuie să obţinem datele necesare pentru a analiza doar cauzele acestui tip de problemă.
- Sau, dacă dorim să aflăm în care schimb se produc cele mai multe greşeli de ortografie, facem analiza Pareto pornind de la frecvenţa de apariţie a respectivelor greşeli, în funcţie de perioada în care apar.
- Diagrama Pareto poate fi de asemenea utilizată în timpul fazelor de planificare a calităţii sau de control al calităţii. De exemplu, pentru a stabili care dintre cerinţele clientului sînt prioritare, sau pentru a alege datele cheie din fişele de date, pentru a identifica cele mai importante cauze ce determină apariţia unei anumite probleme de calitate.
Diagrama Pareto este un instrument foarte simplu şi sugestiv, care nu necesită calcule complicate sau competenţe foarte mari. De ce nu se foloseşte mai des? Poate din cauză că e prea simplu de aplicat!
[image]
