SMED

METODA SMED DE REDUCERE A TIMPULUI DE SCHIMBARE A FABRICAŢIEI

Definiţia duratei de schimbare a producţiei:           Timpul scurs de la terminarea ultimei piese a unui lot şi producerea primei piese bune din lotul următor sau timpul necesar unui post sau sistem de lucru pentru a trece la un alt tip de piesă / produs.

SMED = Single Minute Exchange of Die (Concept dezvoltat la Toyota Motor Corporation începînd din anii ’50; metoda a fost descrisă de Shigeo Shingo în cartea ”A Revolution in Manufacturing: the SMED System”, 1985, The Productivity Press, USA.) 

SMED = O abordare de inginerie industrială pentru creşterea capacităţii de producţie

SMED = O tehnică folosită pentru reducerea timpului de reglaj la schimbarea producţiei

C/O

Avantajele SMED:

          Reduce timpul necesar trecerii de la un reper (reglaj) la altul.

          Îmbunătăţeşte capabilitatea ciclului de prelucrare pentru primul reper realizat (standardizarea primului reglaj).

          Îmbunătăţeşte repetabilitatea operaţiilor de schimbare a fabricaţiei (de reglaj)

Obiectivele SMED

Obiectivul 1: Reducerea timpului de schimbare a fabricaţiei

Obiectivul 2: Minimizarea volumului de muncă necesar pentru atingerea obiectivului 1

Ţinta:    Nici o schimbare să nu dureze mai mult de 10 minute

4 paşi pentru implementarea SMED:

Pasul 1: Analiza modului curent de lucru (Metoda celor 5 întrebări)

Pasul 2: Identificarea succesiunii de operaţii necesare procesului de schimbare a fabricaţiei (reglaj) şi separarea activităţilor de reglaj în

­        Activităţi interne (online), şi

­        Activităţi externe (offline).

ATENŢIE! OBIECTIVUL este scoaterea a cît mai multor activităţi în extern.

Pasul 3: Eliminarea operaţiilor ne-necesare şi convertirea reglajului intern în reglaj extern

Pasul 4: Optimizarea tuturor operaţiilor rămase (reducerea timpului, efortului şi resurselor pentru schimbarea de fabricaţie)

smed

Pentru cine încă nu este clar cum se aplică această metodă, vă invit să răspundeţi la următoarele întrebări:

  1. Dacă aţi avut vreodată o pană la cauciuc (sau aţi fost cu cineva în maşină, sau ştiţi pe cineva care a avut), care a fost durata pentru înlocuirea roţii?

¨ sub 20 sec.         ¨ 1 minut         ¨ 5 min.           ¨ 30 min.

  1. Dacă v-aţi uitat vreodată la cursele de Formula 1 (sau cunoaşteţi pe cineva care se pricepe), care este de obicei durata pentru schimbarea cauciucurilor?

¨ sub 20 sec.         ¨ 1 minut         ¨ 5 min.           ¨ 30 min.

  1. Dacă răspunsurile au fost diferite, din ce cauze durata nu este egală?

Aplicarea metodei SMED în domeniul serviciilor

La fiecare curs de „popularizare” Lean în România am parte de următorul comentariu: „De ce să pierdem timpul pentru a discuta despre această metodă, care se poate aplica exclusiv în sectorul de producţie, unde avem operaţii de prelucrare pe echipamente diferite de producţie! Noi, care oferim servicii, ce schimbare de fabricaţie să facem, dacă nu producem nimic?!?!!”

Ce aţi răspunde la această întrebare? Credeţi că SMED se poate aplica în domeniul serviciilor?

¨ DA          ¨  NU

Cine a răspuns „DA”, nu mai trebuie să citească şi răspunsul meu. Pe ceilalţi îi invit însă să se gîndească la nişte exemple propuse în continuare, şi dacă pot face similitudini cu domeniul propriu de activitate, pentru a găsi utilizări ale metodei SMED în domeniul serviciilor.

Exemplul 1: Cine a fost la medicul stomatolog de curînd? Aţi văzut cum pregăteşte asistenta cabinetul de stomatologie între doi clienţi (pardon, pacienti voiam sa spun!)? Pe scurt, de obicei ridică toate instrumentele utilizate (aflate pe un şervet de hîrtie), pune în locul lor un set de instrumente desfăşurînd şervetul de hîrtie de unică folosinţă în care sînt împachetate, aruncă paharul de plastic şi îl înlocuieşte, şterge zonele atinse de pacient, îi dă doctorului mănuşile şi masca de unică folosinţă, etc. Iar toate aceste operaţii le face deplasîndu-se într-o singură direcţie în cabinet, în jurul scaunului pacientului. Poate ca nu am descris foarte exact operaţiile efectuate şi poate că metoda pe care fiecare a dus-o prin experienţă la un automatism desăvîrşit nu este denumită SMED, dar recunoaşteţi principiul de bază (separarea activităţilor de efectuat în activităţi interne şi externe) şi obiectivele (reducerea timpului de aşteptare între doi pacienţi şi minimizarea volumului de muncă necesar pentru atingerea primului obiectiv)?

Exemplul 2: Cine a fost de curînd la un botez pe timp de iarnă sau cine a urmărit o mamă care-l îmbracă iarna pe un copil neastîmpărat? (Cu varianta, pentru cele de vîrsta mea, care au avut plăcerea de a face armata pe timpul facultăţii – îşi aminteşte cineva cum îmbrăca vestonul şi mantaua uniformei de soldat cînd se grăbea?) Răspunsul este că, de obicei, mama bagă pantalonii de lînă în pantalonii matlasaţi şi apoi îi trage pe amîndoi deodată (ca să reducă pe cît de mult posibil timpul de îmbrăcare!)

Exemplul 3: Aţi fost vreodată la Poştă sau la o benzinărie, pentru a cumpăra o rovignetă? Ce aţi observat? La cîte case (ghişee) se poate cumpăra rovigneta, de obicei? La oricare? De ce nu credeţi că eşte posibil să cumperi orice de la orice operator? Vedeţi vreo legătură cu SMED? Ce ar însemna (ca timp, confort de operare) să fie posibil să cumperi orice de la orice operator? Poate ca timpul de ieşire dintr-o aplicaţie şi intrare în alta să fie foarte scurt? Ce măsuri aţi propune?

Exemplul 4: Aţi fost în timpul sezonului (de exemplu la mare în august) la un hotel de peste 4 stele şi cu vreo 1000 de camere, cel puţin? Cam cîte locuri la mese credeţi că există pentru luarea micului dejun? 1000? 500? Puţin probabil. Aşadar, cîte serii de clienţi credeţi că trebuie să folosească o masă, pentru ca toată lumea să apuce să mănînce? Cam cît aţi fi dispus(ă) să aşteptaţi după ce se eliberează o masă, înainte de a vă aşeza? Deci, cît timp are la dispoziţie personalul de serviciu să pregătească masa pentru dvs.? 10 minute? Poate în România! Din experienţa mea, nici nu ajungeam la uşa restaurantului, iar masa deja era ocupată de noi turişti, care aveau tot ce le trebuie (faţă de masă curată, tacîmuri, ceşti, şerveţele, etc.).

Exemplul 5: Imaginaţi-vă că sunaţi la o firmă de distribuţie, la care aţi comandat nişte produse – de exemplu nişte calculatoare. Vă prezentaţi, spuneţi ce aţi comandat şi ce vă interesează să aflaţi. Ce răspuns aţi putea primi (şi mă refer doar la situaţiile prompte şi politicoase, ale unui furnizor responsabil)?

  1. Vă mulţumim că aţi sunat. Mi-am notat întrebările dvs. Colegul meu care se ocupă de comanda dvs. vă va suna în cel mai scurt timp cu putinţă, pentru a vă furniza toate informaţiile solicitate.
  2. O clipă, să verific. Da, comanda dvs. este în stadiul … şi veţi primi …..

Care credeţi că este cauza pentru a doua situaţie? Doar că l-aţi nimerit din fericire pe cel care vă gestionează comanda? Sau pentru că principiile SMED au fost aplicate (în unele situaţii chiar fără să se ştie că există o astfel de metodă)?

Mă opresc aici cu exemplele şi vă invit să-mi furnizaţi altele, din alte domenii de activitate. Ce credeţi?

Iar dacă vă interesează un curs online, citiţi http://leanromania.wordpress.com/2009/12/02/curs-smed-la-distanta-de-la-1-ianuarie-2010/.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *