JIT & JIS în producţie şi nu numai

JIT: Just-in-Time
JIS:
Just-in-Sequence

Tocmai am avut ocazia să vizitez o fabrică de asamblare de automobile din vestul Europei şi am reuşit să văd multe din metodele Lean la lucru, dar şi să simt ceva din energia transmisă de oamenii de pe acolo: oficialii – cu mesajul lor standard, unii dintre experţii cu care am intrat în contact din raţiuni profesionale, dar şi unii dintre operatorii de pe linia de asamblare – martori muţi, dar limbajul nonverbal rareori minte!

Să încep cu ce mi-a atras atenţia în mod special, şi anume modul de transmitere internă a informaţiei. Cînd spun „intern” mă refer la întreg lanţul de aprovizionare, nu doar la ceea ce se întîmplă pe linia de asamblare. Practic, munca pe linia de asamblare, respectiv valoarea adăugată pentru client, depinde covîrşitor de sistemul logistic şi de performanţele acestuia.

Circuitul informaţional, foarte pe scurt, pleacă de la centralizarea comenzilor la nivel internaţional pentru respectiva marcă de maşină. Comenzile sînt astfel procesate într-un centru unic, iar mixul de componente necesare pentru fiecare maşină comandată este comunicat furnizorilor din lanţul de aprovizionare, împreună cu termenele şi condiţiile de livrare asociate, în timp ce comanda de automobil pleacă spre fabrica de asamblare în care se produce respectivul model. Pînă aici, nimic fenomenal, nu?

Ce mi s-a părut impresionant a fost modul în care componenta potrivită, în cantitatea potrivită şi cu caracteristicile potrivite, ajunge exact la momentul potrivit în locul potrivit şi în poziţia potrivită pentru asamblare. Respectiv planificarea eficace şi controlul timpilor şi traseelor de parcurs de fiecare componentă (sau de loturi foarte mici) are efecte majore asupra ritmului de lucru de la asamblare. Ceea ce înseamnă că Just-in-Time (JIT) a fost completat cu încă un concept util – JIS – adică Just-in-Sequence, ceea ce înseamnă că ordinea componentelor aprovizionate just-in-time pentru buna funcţionare a liniei de asamblare trebuie să respecte exact ordinea şi poziţia de asamblare a produselor diferite succesive de pe linie. Iar acest lucru este posibil fără stocuri intermediare imense doar dacă furnizorii (locali sau mai îndepărtaţi) livrează produsele în sistem Supply-in-Line-Sequence, adică dacă produc componentele (în flux unitar sau în loturi foarte mici) şi le livrează în succesiunea planificată a comenzilor pentru diferitele produse finale.

Ce am văzut? Graficul livrărilor zilnice – o dată la două ore pentru furnizorii de lîngă „gardul fabricii”, o dată pe zi pentru cei mai de departe, de trei ori pe săptămînă de la cei de peste mări şi oceane. Modul de marcare şi de identificare a componentelor şi a adreselor locurilor de stocare pe linie, cititoarele de coduri de bare şi dispozitivele electronice de obţinere şi transmitere a informaţiilor în timp real între posturile de asamblare şi depozitele logistice, echipamentele de localizare, identificare şi verificare a componentelor dorite şi a adreselor acestora – amplasate pe mijloacele de transport intern, metode şi dispozitive diferite pentru diverse tipuri de componente – pentru controlul în timp al consumului la postul de asamblare, grafice, liste, fişe de înregistrare şi multe alte tipuri de semnale de tip „pull”, instrumente de urmărire a trasabilităţii, dispozitive anti-eroare.

Ca orice metodă, JIS are pentru unii doar avantaje, dar pot apărea bineînţeles şi o serie de dezavantaje. Depinde doar de perspectiva din care se priveşte şi de capacitatea furnizorului de a respecta calitatea, timpul de tact şi termenul de livrare!

Avantajul la asamblare este cert! Producţia JIS realizează exact cerinţele clienţilor în ordinea sosirii lor, dacă este vorba de produse similare, dar foarte diverse în acelaşi timp, ca în cazul automobilelor! JIS implică sincronizarea şi optimizarea proceselor, concomitent cu reducerea stocurilor şi a timpului necesar produsului comandat să iasă de pe linie, pentru a satisface rapid cererea clientului (Lead Time).

Ca indicatori, JIS înseamnă o reducere cu 60-90% pentru Lead Time, o reducere a stocurilor cu 50%, a reducere a costurilor transport şi depozitare cu 20%, o îmbunătăţire cu peste 25% a calităţii, flexibilităţii şi productivităţii, respectiv o scădere cu circa 8-12% a costurilor totale. (sursa: Roland KÄFER, 2007, studiu pe un eşantion de 172 companii europene)

Dar dezavantajele?

JIS, ca şi JIT, prin lipsa stocurilor, determină o sensibilitate foarte mare la riscul apariţiei unor probleme pe traseele de transport sau ale unor probleme de calitate. Dacă producţia se face integral la cerere, fără stocuri de siguranţă de WIP sau de produse finite, orice nepotrivire a uneia dintre componentele livrate sau orice întîrziere la livrare poate determina o oprire a liniei de asamblare şi, deci, o dereglare a fluxului planificat de livrare pe o perioadă mai mică sau mai mare de timp. Ca să nu mai vorbim de alte situaţii posibile (intrare în faliment a unor furnizori, proteste spontane ale muncitorilor etc.), evidenţiate foarte clar în ultimii doi ani de criză din industria auto!

Ceea ce înseamnă că cineva (de obicei furnizorul este cel care trebuie să aibă componentele sau kiturile de componente necesare în stoc!) trebuie să preia „pierderea” cu stocuri mai mari decît cele necesare, respectiv să aibă nişte stocuri tampon pentru a nu se deregla tot procesul pe flux din cauza unor probleme cu un transport sau cu o componentă nepotrivită. Ne spuneau cei de la fabrica vizitată că aveau în plan să construiască un pasaj suprateran pentru a evita singura intersecţie cu un drum local a drumului de acces folosit pentru transportul componentelor de la furnizorii din imediata apropiere, tocmai pentru că, în caz de accident în respectiva intersecţie, nu se mai poate respecta intervalul de 2 ore de la plasarea pînă la livrarea comenzii de reaprovizionare cu un anumit tip de componente, chiar dacă nu se produc mai mult de unul sau două accidente pe an!

Un alt risc care adesea se poate transforma într-un dezavantaj este tocmai fluxul transparent de informaţii pe lanţul de aprovizionare. Accesul destul de larg la informaţii poate determina scurgerea lor necontrolată către destinatari nedoriţi, nu întotdeauna de dorit pe o piaţă foarte competitivă.

Furnizorul aflat într-un sistem JIS de producţie se mai poate confrunta cu nevoia de a face investiţii pentru gestiunea acestui flux de informaţii, care stă la baza satisfacerii condiţiilor clientului. Dependenţa de comanda clientului, flexibilitatea şi timpul scurt de reacţie impus – mai ales în caz de criză, amenzile în caz de nesatisfacere a calităţii sau termenului de livrare impun o stabilitate mare a proceselor, un Lead Time scurt şi controlat, un sistem logistic bine pus la punct, ţinerea sub control a calităţii produselor, dar şi o reducere constantă a pierderilor pentru eficientizarea proceselor.

Livrarea în sistem JIS mai impune adesea furnizorului o relocare în apropierea clientului, măcar cu un centru de distribuţie (stocuri intermediare), dacă nu este posibilă amplasarea facilităţii de producţie. În acest caz, furnizorul trebuie să preia costurile suplimentare, pentru a satisface cerinţele clientului proxim şi ale clientului final! Oricum, furnizorul (în funcţie de tipul de componente produse) trebuie să fie capabil să transporte frecvent şi rapid cantităţi din ce în ce mai mici de produse – de aici creşterea costurilor de transport şi a efectelor nedorite pe căile de acces, mai ales în cazul transportului rutier. Cum în orice dezavantaj se află şi un alt fel de avantaj, deoarece stocurile de componente se află aproape permanent în mişcare, se poate considera că nici nu ar mai fi nevoie de multe depozite construite, deoarece majoritatea se află deja pe drum (în camioanele de transport!).

Dar JIS poate fi util şi în multe alte domenii de activitate!

În producţie, problema majoră este deci a avea materialele şi celelalte resurse necesare (umane, financiare, tehnice şi tehnologice, informaţionale etc.) acolo unde este necesar, în cantitatea şi la calitatea necesare, exact la momentul necesar.

Dar în alte domenii de activitate? Îmi vine acum în minte sistemul de justiţie – de exemplu un proces desfăşurat la o judecătorie. Ce-ar însemna JIS?

Ca organizarea procesului de desfăşurarea a unui proces (adică toate activităţile necesare care să permită judecarea unui caz) să implice elementele specifice unui sistem JIS – adică la parcurgerea fiecărei activităţi de pe flux să fie disponibile exact acele materiale, informaţii şi competenţe necesare la locul şi la momentul desfăşurării efective a activităţii, în cantitatea şi calitatea necesare. Ceea ce ar însemna că ar fi nevoie de o planificare clară a etapelor de parcurs, cu identificarea intrărilor şi ieşirilor corespunzătoare, a rolurilor fiecărei părţi implicate şi a termenelor asociate.

Vă dau un exemplu din experienţa mea recentă în cazul proceselor civile. Mergi la judecătorie, afli un număr de ordine pentru dosarul aflat pe rol, aştepţi începerea şedinţei de judecată – timp în care poţi consulta dosarul şi poţi afla că au apărut decizii sau materiale noi ce nu au fost comunicate tuturor părţilor implicate, sau că anumite convocări nu şi-au atins destinatarul (deci o serie de informaţii necunoscute în timp util). Astfel, o mulţime de dosare sînt amînate – fie lipseşte o parte, fie este prezentă dar nu a fost informată la timp de anumite schimbări, fie nu a fost depus un raport de evaluare etc. Discutarea şi luarea deciziilor de amînare durează una sau două ore, timp pierdut de cei care nu au nevoie de amînare. Mai apar şi situaţii speciale cerute de unii avocaţi din anumite motive, astfel că numărul de ordine devine un fel de număr de referinţă, fără să mai aibă vreo conotaţie legată de ordinea cronologică a discutării dosarelor. Ceea ce înseamnă că timpul este imposibil de controlat de majoritatea celor prezenţi, care nu pot decît să aştepte (fără să conteste modul de lucru, pentru a nu-l contraria pe judecător). Iar dacă ai numărul 1 nu înseamnă că vei fi primul la discuţie la ora 8, ci s-ar putea, în funcţie de o serie de parametri aparent necuantificabili, să începi la 9:30, 10:00 sau chiar mai tîrziu. La fel, dacă ai un număr pe la mijlocul listei, nu poţi decît să laşi un observator în sală care să te cheme cînd crede că este nevoie – altă metodă nefiind posibilă pentru a nu pierde o zi întreagă audiind cauze care nu te interesează, fără a-ţi putea utiliza adecvat timpul.

Ce ar însemna JIS în locul acestui sistem de lucru? Ar însemna că totul ar trebui să fie făcut astfel încît să fie disponibil la momentul necesar (planificat, comunicat şi confirmat din timp), astfel încît timpul (şi al judecătorului, şi al celor judecaţi) să nu mai fie irosit din cauze legate de activităţile nestandardizate şi necontrolate şi de nerespectarea procedurii standard de desfăşurare a unui proces civil. Este oare ştiinţifico-fantastic un astfel de deziderat?

Aveţi şi alte exemple? Sau comentarii? Le aştept aici.

Numai bine,
Cristina

This entry was posted in Imbunatatire, Lean, servicii and tagged , , . Bookmark the permalink.

2 Responses to JIT & JIS în producţie şi nu numai

  1. admin says:

    Mă întreabă de obicei oamenii la curs ce se vor face ei dacă scade Lead Time – vor fi daţi afară şi nu vor mai avea de lucru? Iar eu tot încerc să le spun că nicio îmbunătăţire nu apare spontan şi că pentru fiecare pas înainte este nevoie de mult efort, de culegere de date, de analiză, planificare, control şi multe alte activităţi care trebuie făcute de cineva!
    Deci este mult de lucru pentru cine vrea să aplice Lean! Şi nu este neapărat nevoie de o iniţiativă a cuiva, ci de un efort mai îndelungat al mai multora!

  2. George says:

    Intr-adevar, ca JIT/JIS sa fie posibil, toate sistemele trebuie sa functioneze perfect. Am avut sansa sa vizitez cu ani inainte, una dintre fabricile de asamblare a firmei Toyota in Japonia. Fabrica este localizata in Kyushu si produce, Just-In-Time & Sequence, TREI tipuri de masini complet diferite. Asta inseamna ca nu numai aplica JIT&S, dar deasemeni o fac considerand trei tipuri de piece, componente, etc.

    Intr-adevar, pot sa spun ca am vazut mai multe fabrici ruinate decat care au avut succes atunci cand au aplicat JIT… Sistemul este extraordinar de eficient si se poate fara discutii aplica cu succes. Greseala care o fac majoritatea companiilor pe care le-am vazut este ca i-l aplica inainte sa aplice, sau sa aplice foarte bine, toate celelalte concepte de Lean Six Sigma.

    In momentul acela este un dezastru pentru ca, asa cum tu ai spus Cristina, liniile de fabricatie se opresc complet daca o piesa nu ajunge in timp sau in secventa necesara. De ce spun ca este dezastru este ca fiecare minut in care fabrica de asamblare se opreste din cauza unui furnizor costa intre $4,000 si $8,000… Pe minut… Am vazut situatii cand furnizori trimite-au cateva piese cu elicoptere imediat cum se produceau (nu asteptau sa fabrice un lot intreg) pentru ca era mai ieftin decat sa plateasca penalitatile daca fabrica de asamblare se oprea.

    Asta ne poate duce la o discutie despre ce este greu in Lean Six Sigma? Le spun de multe ori oamenilor care in general sunt speriati cand inavata partea de statistica din Lean Six Sigma ca partea aceea este cea mai usoara si nu trebuie sa se ingrijoreze. Chiar daca nu inteleg nimic, daca au o problema pot oricand intreba pe cineva care stie si pot avea raspunsul imediat. Este aproape ca la matematica: 1 + 1 = 2 intotdeauna. Sau aproape… 🙂

    Cu Lean e diferit… Este relativ mult mai usor sa predai si sa intelegi conceptele, sau cel putin majoritatea lor pentru ca sunt foarte simple si comune chiar cu multe lucruri din viata de zi cu zi. Problema cea mai mare si care face diferenta intre succes si insucces este cum si cand aplici conceptele. Partea aceea este foarte, foarte grea pentru ca Lean este in primul rand fundamental legat de oameni. Cu oamenii nu poti lucra la fel cum lucrezi cu masini. Oameni sunt diferiti, imprevizibili, ce se aplica intr-un grup nu se poate aplica in altul si asa mai departe.

    In concluzie, nu trebuie incercat sa implementezi JIT sau Kanban sau chiar One-Piece-Flow, inainte sa implementezi 5S, 7-Pierderi, si alte concepte de baza. Cine incearca, pierde…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *