Lean în şcoli (1)

Se discută din ce în ce mai des despre Lean şi cum poate fi utilizat în şcoli. Unii susţin că Lean, ca un sistem de management ce urmăreşte îmbunătăţirea continuă a performanţelor unei organizaţii, este extraordinar de util pentru un management eficace al şcolilor şi al celorlalte organizaţii care oferă servicii educaţionale, indiferent de tipul sau nivelul lor, precum şi de grupul lor ţintă (copii, elevi, studenţi, adulţi). Alţii spun că Lean este util ca materie de studiu, indiferent de nivel. Eu cred că, în afară de management Lean în educaţie şi de obiectul de studiu „Lean”, putem vorbi despre lean ca o competenţă generală, necesară tuturor celor implicaţi în sistemul de educaţie, fie ca manageri, personal didactic sau personal auxiliar.

Voi încerca ca în continuare să aduc cîteva argumente pentru fiecare dintre cele minim 3 direcţii posibile de aplicare a principiilor şi instrumentelor Lean în sistemul de educaţie, după o scurtă introducere.

  1. Cum se pot explicita principiile Lean, pentru a fi specifice şi mai uşor de înţeles pentru cei implicaţi în furnizarea de servicii educaţionale?

Lean înseamnă reducerea duratei de timp necesare pentru satisfacerea cerinţelor clientului, prin eliminarea sau reducerea pierderilor de pe fluxul de activităţi realizate în acest scop. Dacă ne gîndim la sistemul de învăţămînt, sau la orice organizaţie furnizoare de servicii educaţionale, ne putem gîndi că, prin aplicarea principiilor şi instrumentelor Lean, ar putea fi atinse obiectivele mai simplu, mai bine, mai repede, mai eficient.

Dacă este vorba de un curs de formare pentru specializarea adulţilor într-o ocupaţie nouă, de exemplu, prin aplicarea Lean s-ar putea ajunge la rezultate mai bune prin standardizarea procedurilor de lucru pentru pregătirea şi realizarea cursului, prin organizarea şi managementul adecvat al locurilor unde se desfăşoară activităţile, prin identificarea soluţiilor celor mai bune pentru rezolvarea problemelor curente sau a celor potenţiale, prin crearea mediului şi culturii organizaţionale în care să regula să fie comportamentele lean ale tuturor celor implicaţi, prin utilizarea de metode clare de planificare şi monitorizare a resurselor necesare, etc.

V-aţi gîndit însă vreodată că multe dintre activităţile care se realizează într-o organizaţie se desfăşoară ca într-un labirint? Adică oamenii încep — adesea cu entuziasm — activitatea, iar pe parcurs mulţi deviază de la calea cea mai simplă, cea mai rapidă si cea mai ieftină pentru a rătăci pe căi întortocheate şi deseori blocate de diverse obstacole, pînă la obţinerea rezultatelor dorite, adesea doar într-o mică măsură. De multe ori, depăşirea termenelor şi a resurselor alocate este ceea ce se observă imediat în aceste cazuri de “rătăciri”. Însă pierderile globale la nivelul organizaţiei sînt mult mai mari, şi ar putea fi evidenţiate pe multiple planuri (realizarea aceleiaşi activităţi în foarte multe feluri, refacerea unor activităţi, ore suplimentare, decizii greşite, consumuri prea mari de resurse neregenerabile, scuze şi discuţii în contradictoriu, demotivare). Din toate aceste motive, preocupările pentru îmbunătăţirea proceselor unei organizaţii ce furnizează servicii educaţionale ar trebui să urmărească “îndreptarea” şi “semnalizarea” traseelor de tip „shortcut” din labirint, pentru simplificarea şi recunoaşterea rapidă a drumului de parcurs, indiferent de persoană şi de obiectivul urmărit, precum şi pentru reducerea probabilităţii de “rătăcire” a drumului direct către ţinta propusă.

Dacă ar fi să ne referim şi la eficienţa activităţilor realizate, statistic se consideră că activităţile care adaugă valoare produselor sau serviciilor furnizate clienţilor reprezintă doar circa 5% din totalul activităţilor efectuate într-o organizaţie. Iar, după cum spunea Peter Drucker: “Nimic nu este mai nefolositor ca realizarea cu maximă eficienţă a ceea ce nu este de fapt necesar.”.

Aşadar, înainte de a ne gîndi la reducerea pierderilor, a consumurilor, a cheltuielilor, concomitent cu îmbunătăţirea performanţelor proceselor interne dintr-o organizaţie ce furnizează servicii educaţionale, ar trebui să se facă un diagnostic al organizatiei de tip „labirint”, pentru a se identifica procesele, criteriile de performanţă, procedurile de lucru. Dacă acestea sînt cunoscute şi analizate, organizaţia poate fi transformată într-o organizaţie-parc (un mediu simplu, transparent, aerisit, motivant, cu cîteva trasee clar delimitate şi uşor de parcurs, dar foarte flexibile).

Principiile Lean se pot aplica în orice tip de organizaţie, adică oriunde există procese şi necesitatea de productivitate, competitivitate, costuri directe şi indirecte reduse, durate mici de satisfacere a cerinţelor clienţilor, stocuri minime, flexibilitate şi personalizarea produselor în funcţie de cerinţele şi necesităţile clientului, fără investiţii semnificative.

Lean înseamnă aşadar crearea unui sistem cu procese simple, adecvate scopului urmărit, stabile, eficace, eficiente, desfăşurate într-un mediu transparent, echilibrat, deschis şi flexibil, orientat spre îmbunătăţire continuă, prin împuternicirea tuturor de a fi părţi cu drepturi şi şanse egale pentru obţinerea satisfacţiei şi rezultatelor dorite.

Voi reveni în zilele următoare cu alte considerente despre:

2. Lean în managementul organizaţiilor din sistemul educaţional

3. Lean ca materie de studiu în şcoală

4. Lean ca set de competenţe generale semnificative pentru toţi cei implicaţi în sistemul de educaţie

This entry was posted in Imbunatatire, Instrumente, Lean, management, Romania, servicii, Training and tagged , . Bookmark the permalink.

4 Responses to Lean în şcoli (1)

  1. philean says:

    De acord cu ultimul enunt. Dar v-as ruga sa incercati sa completati urmatoarea afirmatie: “EDUCAŢIA ESTE ….”, pentru a explica mai clar de ce consideraţi că simplificarea proceselor înseamnă pierderi pentru personalitatea umană.

  2. La început de carieră e bine să facem engramări selective și să le aplicăm în mod creator și imaginativ .Să nu uităm că omul este o chintesență armonioasă intre valențe psihice și nevoi .Omul nu poate functiona ca o mașină cu programe și algoritmi de lucru .
    Discuția propusă de dvs are foarte multe pierderi din vedere în ceea ce privește personalitatea umană .
    EDUCAȚIA NU ESTE UN PROCES DE PRODUCȚIE !!!!!!!!!!

  3. Maria Cucu says:

    Buna ziua
    Cred ca nu e tarziu pentru un punct de vedere, colega mea Luminita Tatomir mi-a trimis link-ul cu rugamintea de a analiza.
    Nu stiu cui ii este dedicata conferinta de la toamna, dar daca la ea participa oameni din sistemul educational (formarea initiala), atunci parerea mea este ca limbajul folosit de dv. este foarte tehnic si le va fi dificil sa inteleaga. Ati putea completa cu exemple concrete din scolile cu performante recunoscute (nu romanesti, desigur).
    Mai citesc si celelalte parti si revin

    Cu stima

    Maria Cucu

  4. Cristina tema este noua pentru mine dar foarte interesanta.Nu am timp sa citesc tot dar iti recomand ca odata prncipiile expuse sa fie urmate de un exemplu practic de eficienta a a aplicarii acestora.

    Mult succes ,cu drag,
    Evantia rotarescu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *