B

B Product       Produs de categoria B       Intră într-un grup intermediar de produse realizate de o organizaţie, ce reprezintă circa 5-10% din cerinţele anuale ale clienţilor şi acoperă circa 20-25% din veniturile obţinute. De obicei, nu intră în priorităţile de analiză şi îmbunătăţire.

Back-Date      Dată calculată de la sfîrşit spre început       Mod de determinare a datei de începere şi de încheiere a fiecărei operaţii de pe fluxul de proces, calculul pornind dinspre data de livrare. Are avantajul că se respectă timpul de tact la lansarea în fabricaţie, dar se poate aplica doar dacă se controlează foarte bine „Lead Time”.

Backflushing       Metodă de gestiune a stocurilor       Se referă la scăderea automată din stocuri a materialelor şi componentelor din bonul de materiale a unui produs sau lot de produse, după finalizarea procesului de producţie. Această scădere se face fie atunci cînd se facturează produsele, sau atunci cînd se livrează clientului, eliminînd operaţii redundante de gestiune a stocurilor, prin înregistrarea transferurilor în gestiunile diverselor ateliere de pe fluxul de producţie.

În acest scop se calculează cantitatea de materiale sau componente utilizate pentru realizarea unui produs, în faza de prelucrare sau de asamblare, pe baza informaţiilor provenite din trei surse:

  1. cantitatea de materiale / componente eliberate iniţial din depozit
  2. cantitatea de produse finale realizate cu ajutorul respectivelor materiale / componente
  3. cantităţile specificate în bonul de materiale.

De exemplu, trebuie să se realizeze un produs care are două componente C1 şi o componentă C2. Presupunînd că în stoc există 150 de componente C1 şi 100 de componente C2, din care se realizează 45 de produse, dar doar 44 de produse finale au fost bune şi livrate clientului. La livrarea produselor, se poate determina stocul rămas: stoc rămas de componente C1: 150 – 45 x 2 = 60 şi de C2: 100 – 45 = 55. Deci trebuie să se ia în calcul şi componentele sau materialele consumate, dar care au intrat în componenţa produselor neconforme.

Această metodă este recomandabilă în trei situaţii:

(i)  atunci cînd produsele se realizează pe parcursul unui proces lung de producţie, folosindu-se materiale vrac, dificil de cuantificat în cantităţi exacte

(ii)   dacă procesul nu este stabil şi procentul de neconformităţi variază mult, ceea ce implică un consum variabil de materiale pentru realizarea lotului sau comenzii de produse la nivelul cantitativ cerut de client

(iii)  în cazul proceselor continue, specifice de exemplu industriei alimentare sau chimice.

Există şi dezavantaje ale acestei metode:

  1. pot apărea diferenţe între stocurile scriptice şi cele fizice, din cauza neconsemnării corecte a consumurilor reale sau a neactualizări bonului de materiale la modificarea proiectului de produs
  2. variaţii ale nivelului rebuturilor, pierderilor sau rezultatelor finale, care nu se consemnează conform situaţiei reale (fie că metodele de cuantificare se aplică greşit, fie că nu există astfel de metode)
  3. în producţie se fac anumite înlocuiri de materiale sau componente cu altele similare, fără să se consemneze în documentaţia de producţie
  4. pot să apară defazări între momentul livrării produselor şi momentul introducerii datelor în sistemul de gestiune a stocurilor, ceea ce produce o desincronizare între stocul scriptic şi cel fizic
  5. omiterea înregistrării oricăror consumuri reale, din diverse cauze.

O metodă fiabilă de backflushing permite un control bun al stocurilor, respectiv menţinerea la nivel minim cantitativ, dar fără întreruperi de stoc, cu eliberarea repetată de cantităţi mici de materiale / componente în producţie şi descărcarea frecventă a stocurilor, pentru ca şi stocurile interoperaţionale să fie minime şi să se cunoască rapid stocurile rămase.

O metodă similară se poate utiliza pentru simularea ritmului viitor al consumurilor de materiale, iar în acest caz se vorbeşte despre pre şi post- backflushing.

Balanced Scorecard     Fişă de scor ponderat        Sistem de management strategic care permite „traducerea” viziunii şi strategiei organizaţiei în obiective şi acţiuni specifice pentru fiecare nivel ierarhic, ca mijloc pentru a controla performanţele şi responsabilităţile fiecărei unităţi din cadrul unei organizaţii . O metodologie similară este cunoscută sub numele de Hoshin sau Hoshin Kanri.

Prin fişa de scor ponderat se urmăreşte echilibrarea indicatorilor tradiţionali de măsurare a performanţelor interne pe patru direcţii cheie pentru performanţele globale ale organizaţiei:

  • Financiar
  • Integrare / Excelenţă operaţională
  • Angajaţi
  • Clienţi.

Beneficiile includ: alinierea obiectivelor individuale cu cele globale; responsabilitate clară pentru fiecare nivel al organizaţiei; cultură organizaţională orientată spre performanţe; suport pentru crearea de valoare.

Bar Chart          Grafic cu bare        Reprezentare grafică a valorilor unor variabile, cu ajutorul unor bare orizontale sau verticale, simple sau compuse, pentru a vizualiza mărimea individuală sau distribuţia valorilor variabilelor. Exemple:

Baseline      Stare de referinţă       O imagine instantanee a stării elementelor de intrare şi de ieşire la un moment dat, pentru un anumit proces. Înregistrarea stării de referinţă este necesară pentru stabilirea unui punct de pornire pentru măsurarea periodică a rezultatelor schimbărilor obţinute pe parcursul îmbunătăţirii procesului.

Baselining       Compararea cu starea de referinţă   Metoda prin care se evaluează eficacitatea unui proces înainte de a face o îmbunătăţire. Această evaluare include compararea situaţiei / performanţelor înainte şi după îmbunătăţire sau analiza tendinţei de variaţie. Dacă se face o comparaţie cu un proces desfăşurat într-o altă organizaţie, metoda este de obicei cunoscută cu numele de „Benchmarking”.

Batch       Lot de produse      Reprezintă un anumit număr de produse identice care sînt identificate şi tratate ca un întreg şi care se lansează simultan în producţie. Pentru inspecţie, de obicei se utilizează un eşantion pentru a se verifica respectarea condiţiilor de acceptabilitate a lotului.

Batch Formation      Formarea loturilor de producţie      Procedură care se aplică în timpul planificării producţiei, pentru a colecta, separa sau delimita cantitativ produsele din comenzile clienţilor, în grupuri omogene identificabile de produse – în funcţie de tip, clasă, dimensiuni, componente sau condiţii de producţie (timp de ciclu de producţie, durata schimbării de fabricaţie, locuri înguste etc.).

Batch Number       Numărul de lot     Fiecare lot de producţie sau produs primeşte un număr unic pe durata procesului de fabricaţie şi asamblare, pentru a se asigura trasabilitatea. Numărul este de fapt un cod care include o serie de informaţii – tipul produsului, traseul de producţie, comanda, date specifice etc.

Batch Production        Producţie în loturi             Producţia în loturi este o metodă de producţie utilizată atunci cînd volumul mare de produse diverse comandate şi termenele de livrare acceptate nu permit producţia continuă consecutivă a tuturor produselor identice pe o anumită maşină / linie de producţie. Flexibilitatea producţiei depinde de capacitatea de a produce în loturi cît mai mici de producţie.

Batch Size         Dimensiunea lotului      Numărul de unităţi de produs dintr-un lot

Bathtub Curve     Curba în formă de cadă  Curbă cu formă caracteristică (ce seamănă cu o cadă de baie) care descrie modul de funcţionare pe durata ciclului de viaţă a unui sistem / echipament. În faza iniţială, curba are o pantă accentuat descendentă, corespunzătoare reducerii numărului de defecţiuni în timpul funcţionării. Apoi performanţele se stabilizează pe durata vieţii utile şi apoi numărul de defectări creşte rapid pe perioada de dinaintea scoaterii din uz.

Benchmarking       Benchmarking     Metodă care urmăreşte identificarea celor mai bune practici existente în propria organizaţie, într-o firmă concurentă sau chiar la nivelul oricărui alt domeniu de activitate. Benchmarking se foloseşte ca un instrument de îmbunătăţire, pentru că organizaţia iniţiatoare îşi poate compara procesele şi / sau performanţele cu cele ale unei alte organizaţii, poate determina modul în care cele mai bune companii dintr-un anumit domeniu de activitate au reuşit să atingă nivelul excelent de performanţe, şi poate utiliza informaţiile obţinute pentru a-şi îmbunătăţi propriile performanţe.

Best Practice   Bună practică        Mod sau metodă de lucru prin care se obţin rezultate bune ale unui proces sau într-un departament funcţional, superioare faţă de cele obţinute prin celelalte metode cunoscute. Bunele practici pot fi transferate în alte zone sau domenii de activitate.

Beta      Eroarea beta          În testarea ipotezelor, eroarea beta se referă la acceptarea ca corectă a unei ipoteze false. De exemplu, atunci cînd un vinovat este găsit nevinovat de către judecător.

Bill Of Materials (BOM)        Bon de materiale        Lista materialelor şi componentelor diferite necesare realizării unui produs, inclusiv cantitatea din fiecare şi valoarea unitară.

Bill Of Resources (BOR)     Lista de resurse   Lista resurselor necesare pentru realizarea unui produs sau a unei familii de produse: capacităţi de producţie, resurse umane, altele.

Binary Attribute Data       Atribute cu valori dihotomice   Date care au doar două valori posibile şi care indică prezenţa sau absenţa unei caracteristici – de exemplu: trece/nu trece, există/nu există, bun/rău.

Black Belt         Specialistul de nivel „Centură neagră”         Leaderul echipei Six Sigma, de obicei angajat full-time, responsabil pentru implementarea proiectelor de îmbunătăţire a proceselor, pentru creşterea satisfacţiei clienţilor şi a productivităţii. Pentru a deţine „Black Belt”, este nevoie de cunoştinţe şi abilităţi de utilizare a metodologiei şi instrumentelor Six Sigma, obţinute în urma unui curs de 4 săptămîni de pregătire (metodologii, instrumente, principii Six Sigma, şi alte tematici ca leadership şi managementul schimbării), promovarea unui examen şi realizarea mai multor proiecte de îmbunătăţire Six Sigma. Specialistul de nivel „Centură neagră” asigură coaching pentru specialiştii de nivel Green Belt şi activitatea lui este monitorizată şi coordonată de specialistul de nivel Master Black Belt.

Black Noise        Zgomot negru        Cauză specială (anormală) a variaţiei unui proces

Bottleneck        Loc îngust     Orice resursă de producţie a cărei capacitate disponibilă este egală sau mai mică decît capacitatea necesară pentru realizarea comenzii planificate de producţie.

Brainstorming         Brainstorming     Metodă creativă de grup bazată pe metoda asociaţiilor libere, vizînd descoperirea de idei noi şi originale în legătură cu o anume problemă. Are ca scop principal generarea de idei, pornind de la o serie de reguli de bază, cum ar fi: lucru în echipă, lipsa de critică a ideilor emise în prima fază. Se utilizează pentru rezolvarea problemelor, ca abordare deductivă pentru identificarea cauzelor posibile sau a soluţiilor posibile.

Buffer          Stoc tampon        Un stoc de produse în curs de producţie aflat între două posturi succesive de lucru pe o linie de producţie. Mărimea stocului tampon depinde de timpul mediu de ciclu pentru fiecare operaţie.

Build To Order / Make To Order (MTO)      Fabricaţie la comandă             Proces de fabricaţie sau de asamblare organizat astfel încît aprovizionarea cu materiale şi componente necesare să înceapă după primirea comenzii de la client.

Build to Schedule (BTS)       Realizat conform programului Indicator de rezultat – arată măsura în care se respectă programul de producţie stabilit conform cerinţelor clienţilor, ca număr, varietate şi succesiune de produse solicitate

Bureaucracy   Birocraţie        Mod de organizare specific pentru administrarea pe scară largă a unor resurse prin intermediul unui corp de funcţionari specializaţi, plasaţi de regulă într-o structură ierarhică şi dispunând de atribuţii, responsabilităţi şi proceduri strict definite. Se referă de obicei la activităţile „de birou”.

Business As Usual (BAU)        Mod tradiţional de lucru        Modul tradiţional de lucru, respectiv realizarea de sarcini repetitive, fără o preocupare de analiză a ceea ce se face în scopul îmbunătăţirii continue

Business Impact Analysis (BIA)      Analiza de impact al afacerii       O analiză formală a efectului asupra performanţelor afacerii în caz de eşec sau de pierderi de eficienţă. Se determină nivelul minim de performanţă pentru un anumit proces, astfel încît organizaţia să poată să îşi continue activitatea.

Business Metric        Indicator de performanţă       Indicator de performanţă utilizat în management, de exemplu: profitabilitate, satisfacţia clienţilor, viteza de rotaţie a stocurilor, durata pentru lansarea pe piaţă a unui nou produs, productivitate etc.

Business Process Management System (BPMS)      Sistemul de management al proceselor       Sistemul de management al proceselor implică un model cu 9 etape, care se utilizează pentru a face ca procesele să devină stabile şi fiabile. Cele 9 etape includ:

  1. Formularea misiunii procesului
  2. Documentarea procesului
  3. Documentarea cerinţelor clientului şi a cerinţelor tehnice/tehnologice
  4. Identificarea indicatorilor de măsurare a rezultatelor şi performanţelor procesului
  5. Construirea sistemului de management al procesului
  6. Stabilirea planului de colectare a datelor
  7. Monitorizarea performanţelor procesului
  8. Pregătirea de panouri de comunicare vizuală a limitelor specificaţiilor şi a obiectivelor urmărite pe parcursul operaţionalizării procesului
  9. Identificarea oportunităţilor de îmbunătăţire

Business Process Quality Management        Managementul calităţii proceselor Conceptul care implică definirea de macro şi micro procese, stabilirea şi asumarea responsabilităţii pentru fiecare proces. Ca terminologie, se mai numeşte „managementul proceselor” sau „reengineering”.

Business Requirements        Cerinţele afacerii        Procesele cheie trebuie realizate pentru a respecta cerinţele şi obiectivele organizaţional stabilite.

Business Risk Management (BRM) Managementul riscului în afaceri    Se utilizează pentru a evalua riscul implicat de fiecare schimbare a procesului.

Buyer     Cumpărător      Persoana (fizică sau juridică) ce cumpără ceva; nu este întotdeauna utilizatorul final al produsului / serviciului cumpărat, nici clientul (cumpărătorul poate fi o persoană desemnată de organizaţia client să cumpere ceva de la o organizaţie furnizoare).

Leave a Reply

Your email address will not be published.