C

C Chart        Grafic C       Grafic folosit pentru controlul statistic al proceselor, care urmăreşte determinarea dacă numărul de defecte per unitate este constant în timp.

C  Product     Produs de categorie C      Conform clasificării ABC, produsul de categorie C acoperă circa 60-65% din stocuri, dar reprezintă doar aprox. 10-15% din cererea anuală sau din valoarea anuală a produselor (procentele diferă în funcţie de domeniul de activitate şi de specificul producţiei). De obicei această categorie de produse de tip C beneficiază de cea mai scăzută atenţie, în ceea ce priveşte controlul stocului, iar luarea deciziilor de aprovizionare se poate automatiza în acest caz.

CAD/CAM     CAD/CAM    Abreviere de obicei utilizată pentru a descrie realizarea proceselor de proiectare şi producţie asistate de calculator.

Capability    Capabilitate    Prin capabilitatea unui produs, proces sau a unei persoane sau organizaţii se înţelege abilitatea acestuia/acesteia de a-şi realiza funcţiile/sarcinile, pe baza unor performanţe istorice, verificate sau nominale, pentru obţinerea unor rezultate cuantificabile care să satisfacă specificaţiile sau cerinţele stabilite.

O altă definiţie: capabilitatea este însuşirea ce conferă posibilitatea (aptitudinea) cuiva de a face ceva, în raport cu situaţiile şi condiţiile în care acţionează.

Capability Analysis     Analiza capabilităţii     Analiza capabilităţii se face cu ajutorul unui instrument grafic sau statistic, pentru a compara în formă vizuală sau matematică performanţele reale ale procesului cu performanţele standard stabilite de client. Pentru a analiza capabilitatea, este nevoie să se calculeze media şi abaterea medie pătratică, asociate valorilor uneia dintre caracteristicile măsurate pentru un eşantion de produse (de obicei n=30), faţă de valoarea specificată.

Capable To Promise (CTP)    Capabil la termenul promis    Metodă de planificare a producţiei care implică verificare a disponibilităţii componentelor şi materialelor necesare în aval pe lanţul de aprovizionare la anumite momente de timp, pentru a se asigura că livrarea produsului cerut de client se poate face la termenul stabilit.

Capacity     Capacitate    Cantitatea maximă de produse ce se poate realiza într-o anumită perioadă de timp la un anumit post de lucru / echipament / linie de producţie. Capacitatea depinde de locurile înguste de pe linia de producţie, deci capacitatea unei linii de producţie este egală cu capacitatea postului cu durata cea mai mare de prelucrare. Se poate considera următoarea formulă: Capacitate = 1 / Timpul de ciclu.

Această formulă poate calcula numărul de produse realizate pe un schimb, dacă timpul de ciclu este exprimat în timpul de lucru pe un schimb pentru a realiza o unitate de produs.

Capacity Constraint Resource (CCR)   Locul îngust pentru capacitatea liniei de producţie    Postul de lucru de pe o linie de producţie / asamblare, cu durata cea mai mare a timpului de ciclu.

Capacity Planning (CP)    Planificarea capacităţii (CP)       Este în primul rînd un proces de organizare pentru obţinerea unor rezultate stabilite (venituri, profit), deşi necesită cunoştinţe tehnologice detaliate în domeniul respectiv de activitate.

Capacity Planning Systems (CPS)     Sisteme de planificare a capacităţii (CPS)   Sistem de analiză a rezultatelor producţiei, condiţiilor şi cerinţelor pentru utilizarea capacităţii. Planificarea implică determinarea resurselor umane şi a echipamentelor necesare pentru satisfacerea comenzilor clienţilor, reale şi potenţiale.

Capacity Requirements Planning (CRP)    Planificarea cerinţelor de capacitate (CRP)              Procesul de determinare a cantităţii de manoperă şi resurse materiale necesare pentru realizarea sarcinilor de producţie.

Card Index Box     Cutia de carduri  Cutia în care se plasează cardurile ce conţin informaţii specifice

Carrier     Transportator       O persoană sau organizaţie care realizează transportul bunurilor

Category    Categorie    O colecţie de obiecte, persoane, evenimente etc., grupate pe diferite criterii

Cause  Cauză  Există mai multe accepţiuni ale termenului:

  • Un factor (X) care are un impact asupra unei variabile de rezultat (Y)
  • O sursă de variaţie pentru un proces sau un produs sau un sistem
  • Orice factor care afectează natura, durata sau magnitudinea unui efect advers

Cause and Effect Diagram (Ishikawa Diagram)       Diagrama cauză – efect (Diagrama Ishikawa)     Se mai numeşte şi Diagrama schelet de peşte.

Este un instrument vizual de analiză, utilizat pentru a organiza logic cauzele posibile ale unei probleme specifice sau al unui anume efect prin prezentarea grafică din ce în ce mai detaliată. Se foloseşte pentru a stabili şi înţelege cauza fundamentală şi cauzele secundare, terţiare etc.

De regulă, se consideră că, indiferent de proces, se pot stabili relaţii cauzale între intrări şi ieşiri, ceea ce permite aplicarea metodologiei de rezolvare efectivă a problemelor. Prin identificarea cauzelor, se stabileşte ceea ce se poate controla şi se aplică metode pentru a le ţine sub control pentru a se îndeplini mereu obiectivele specificate.

Cell     Celula de producţie  O unitate de producţie constituită din două sau mai multe posturi de lucru sau echipamente, inclusiv materialele, mecanismele de transport şi stocurile tampon care le interconectează

Cellular Manufacturing         Producţie în celulă    Sistem de amplasare a echipamentelor în celule de producţie

Census      Recensămînt    Colectarea informaţiilor despre o populaţie întreagă

Central Limit Theorem     Teorema limitei centrale    Mediile eşantioanelor dintr-o populaţie tind să aibă o distribuţie normală în jurul mediei populaţiei

Central Tendency   Tendinţa centrală     O indicaţie a concentrării datelor, prin medie, mediană şi mod

Chaku-Chaku  Chaku-Chaku    Metodă de realizare a unui flux unitar de proces, în care toate echipamentele necesare pentru a realiza un anumit produs sînt amplasate în succesiunea corectă, foarte aproape unul de altul, iar muncitorul poate duce piesa de prelucrat de la un post la altul pe linia de prelucrare.

Champion     Campion        Un manager cu poziţie înaltă în ierarhia unei organizaţii, care poate asigura alocarea resurselor necesare pentru proiectele de îmbunătăţire şi care ia parte la evaluarea periodică a rezultatelor îmbunătăţite obţinute.

Change Acceleration Process (CAP)      Procesul de accelerare a schimbării              Este o metodă folosită în managementul schimbării ce include o serie de instrumente pentru a analiza mediul politic / strategic / cultural din cadrul organizaţiei şi pentru a planifica acţiunile de îmbunătăţire, în scopul de a evalua măsura în care o iniţiativă de schimbare poate avea succes, în limitele cadrului operaţional existent.

Change Agent Agent de schimbare  Persoana care conduce un proiect de îmbunătăţire prin definirea, cercetarea, planificarea şi alegerea cu atenţie a membrilor echipei de îmbunătăţire. Agenţii de schimbare trebuie să acţioneze pe baza datelor factuale obţinute, chiar dacă unele consecinţe imediate pot fi uneori neplăcute.

Change Management        Managementul schimbării      Include procesele necesare pentru controlul şi aplicarea cererilor aprobate de efectuare de schimbări, urmărind maximizarea beneficiilor şi minimizarea riscurilor asociate.

Changeover Time         Timpul de schimbare de fabricaţie        Timpul de schimbare de fabricaţie de la produsul de tip „A” la produsul de tip „B” la un anumit post de lucru Intervalul de timp de la ultima piesă bună de tip „A” produsă până la prima piesă bună de tip „B”

Characteristic      Caracteristică       O caracteristică este o trăsătură, care să poată să fie definită sau măsurabilă, a unui proces, produs sau a unei variabile.

Chart        Diagramă      Un formular de prezentare a datelor, sub formă de tabele sau grafice

Charter      Cartă      Un document care enunţă clar scopul şi domeniul de aplicare a unui proiect de îmbunătăţire continuă. Alte aspecte detaliate: problema observată, scurt istoric, echipa de îmbunătăţire, activităţi, termene.

Check Sheets   Fişă de verificare        Formular de culegere de date de mai multe categorii – se verifică şi bifează în formular apariţia fiecărei categorii, datele astfel obţinute pot fi apoi analizate cu ajutorul diagramei Pareto.

Chronic Problem    Problemă cronică     Orice problemă este o abatere de la situaţia normală prevăzută. Problema cronică este cea care, prin repetitivitate, a ajuns să fie o a doua „natură” în mediul de lucru. Sinonime uzuale: disfuncţionalitate, anomalie, impas, incident, conflict, dilemă, …

Claim    Cerere de daune  O solicitare de rambursare a pierderilor ocazionate de livrarea către client sau utilizarea unor produse / servicii neconforme; solicitarea trebuie să furnizeze detalii despre problema apărută, mărimea daunelor datorate şi modul de acoperire a lor etc.

Class      Clasă      Orice set de persoane, obiecte, fenomene etc. grupate împreună, în funcţie de diferite criterii, datorită identificării unor caracteristici specifice

Classification   Clasificare   Repartizare sau apartenenţă la o clasă sau categorie de obiecte, fenomene, persoane etc.

Code      Cod    Cuvinte, litere, cifre, simboluri, semne utilizate individual sau în diverse combinaţii, pentru a reprezenta pe scurt un ansamblu de date: denumiri, locaţii, tipuri etc.

Coefficient of Variation       Coeficient de variaţie      Coeficientul de variaţie este definit ca o mărime relativă, exprimînd abaterea standard ca % din medie.

Cognitive Disonance     Disonanţa cognitivă     Indispoziţie psihică datorată partajării între două idei contrarii. Ideea este că o dată ce o persoană vrea să fie acceptată de un grup care are credinţe şi comportamente în contradicţie cu credinţele sau acţiunile sale, persoana va rezolva conflictul renunţînd la elementele cognitive proprii, pentru a le adopta pe cele ale grupului din care face parte.

Cohesion    Coeziune     Calitate care leagă împreună părţile componente ale unei echipe, organizaţii sau altei structuri psiho-sociale şi care constituie sursa de rezistenţă (elasticitate) împotriva acţiunilor distructive şi de dezorganizare, micşorînd vulnerabilitatea faţă de factorii externi

Collaboration Platform     Platformă de colaborare    Furnizează un set de instrumente şi un mediu pentru transferul de informaţii între întreprinderile participante – în domenii precum proiectarea de produs şi proiectarea tehnologică în colaborare, suport virtual de la o echipă de consultanţi pentru proiectele de îmbunătăţire sau de alt tip. De obicei, este o aplicaţie informatică închiriată sau folosită în comun de mai multe părţi, care are integrate o serie de instrumente utile (proiectare, gestiune flux de informaţii, managementul documentelor).

Common Cause     Cauză normală     O sursă pentru problemele de calitate, care este întotdeauna prezentă ca parte a variaţiei aleatorii inerente a procesului considerat; originea cauzelor normale poate fi de obicei identificată la nivelul elementelor procesului care pot fi corectate doar de către management. Cu cît procesul este mai puţin bine specificat, cu atît este supus unei variaţii aleatorii mai mari, ceea ce determină rezultate cu un nivel mai mare de nonconformitate. În general şi cu aproximaţie, cauzele normale şi cauzele speciale se află într-un raport de 4 la 1 în ceea ce priveşte originea problemelor de calitate (se respectă principiul lui Pareto).

Common Cause Variation    Variaţia cauzelor normale   Variabilitatea cauzelor normale reprezintă fluctuaţia cauzată de factori diverşi, care determină o distribuţie aleatorie dar stabilă a rezultatelor în jurul mediei. Variaţia cauzelor normale indică potenţialul procesului, respectiv cît de bine se poate realiza procesul în lipsa variaţiei cauzelor. Variaţia cauzelor normale se mai numeşte variaţie aleatorie, zgomot, variaţie necontrolabilă, variaţie intragrup sau variaţie inerentă. Variaţia cauzelor normale este variaţia rămasă după îndepărtarea cauzelor speciale (cauze non-normale), respectiv cauzele de tip 6M în cazul unui proces de producţie.

Common Sense      Bun simţ      În dicţionar, bunul simţ este definit ca setul de credinţe şi comportamente pe care majoritatea oamenilor le consideră ca prudente, sigure sau raţionale, fără să se bazeze pe cunoştinţe ştiinţifice sau studii avansate, dar pornind de la ceea ce se consideră a fi comun pentru toţi. Astfel, bunul simţ include cunoştinţele şi experienţele pe care le au majoritatea oamenilor sau pe care cel care utilizează respectiva sintagmă crede că ar trebui să le aibă. O altă definiţie se referă la judecata sănătoasă în ceea ce priveşte aspecte practice ale vieţii – nivelul de bază a cunoştinţelor practice şi al judecăţii fiecăruia, utile pentru a putea trăi într-un mod sigur şi rezonabil.

Oricum, nu există o definiţie unanim acceptată şi bunul simţ este foarte greu de descris, pentru a putea fi înţeles la fel de toată lumea. Unii includ în bunul simţ intuiţia, credinţele empirice, axiomele, limbajul, etc. Doar că nu toate ideile care par de bun simţ sînt şi adevărate. De aceea, îmbunătăţirea continuă se bazează pe observarea situaţiei reale, culegerea şi analiza datelor, soluţionarea problemelor cu ajutorul soluţiilor verificate în practică şi mai puţin pe luarea de decizii de „bun simţ”.

Communication    Comunicare    Procesul de transmitere de mesaje prin diferite canale, de la un emiţător la un receptor

Modelul cel mai cunoscut al procesului de comunicare este următorul:

Compatibility Compatibilitate    Capacitatea a două sau mai multor părţi de a funcţiona împreună fără a se perturba sau interfera reciproc

Competence    Competenţă     Caracteristica a unei persoane sau a unui colectiv de a dispune de cunoştinţe şi deprinderi necesare realizării sarcinilor legate de un anumit domeniu de activitate profesională. La acestea se adaugă şi capacitatea de a rezolva cu succes problemele şi modul de cooperare cu oamenii. Competenţa este compusă din cunoştinţe explicite (knowledge, savoir), din cunoştinţe procedurale / aptitudini, abilităţi şi deprinderi (know-how, savoire-faire) şi atitudinea (attitude, savoir-etre) faţă de ceea ce este de făcut (în funcţie de valorile şi interesele personale).

Competitive Advantage        Avantaj competitiv     Abilitatea fiecărei organizaţii de a domina pe piaţa locală sau internaţională, prin oferirea de produse sau servicii de calitate, care depăşesc aşteptările clienţilor

Component      Componentă      Material, ingredient, piesă sau subansamblu care intră în compoziţia unui produs, subansamblu de rang superior sau structură complexă. La rîndul său, o componentă poate avea mai multe componente.

Component Product     Produs component  Un produs care intră în compoziţia altuia mai complex

Composition   Compoziţie    Elementele sau materialele din care se realizează ceva.

Compromise   Compromis    Modalitate de rezolvare a unor tensiuni şi conflicte, de realizare a consensului, în condiţii de diversitate de interese şi/sau puncte de vedere, caracterizata prin faptul că soluţia adoptată este rezultatul unor cedări reciproce, minimizîndu-se astfel conflictul şi promovînd cooperarea.

Computer Aided Design (CAD)     Proiectare asistată de calculator (CAD)       Utilizarea computerului pentru a facilita procesele de proiectare prin aplicarea de formulare, funcţii, algoritmi, metode pentru construirea de prototipuri virtuale, generarea de obiecte şi ansambluri integrate etc.

Sistemul CAD include computere şi aplicaţii specializate (2D sau 3D), inclusiv baze de date relevante.

Computer Aided Manufacturing (CAM)        Producţie asistată de calculator (CAM)        Utilizarea computerului pentru a facilita procesele de producţie în zonele cu operaţii pe maşini cu comandă numerică, linii de producţie cu roboţi, sisteme de aprovizionare just-in-time, controlul stocurilor şi managementul configuraţiei.

Computer Integrated Manufacturing (CIM)     Producţie integrată prin calculator (CIM)  Utilizarea computerului pentru a integra operaţiile fragmentate individuale de producţie într-un proces de producţie unic, coordonat şi sincronizat, care duce la reducerea costului total de producţie şi a Lead Time, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii

Computer Numeric Control (CNC)   Control numeric prin calculator (CNC)        Program care transmite echipamentului de producţie instrucţiunile de lucru pentru realizarea unei anumite succesiuni de sarcini

Concept Engineering     Concepţia produsului     Dezvoltarea şi înţelegerea necesităţilor clientului şi cerinţelor de mediu, implicarea clienţilor reali pentru dezvoltarea „vocii clientului” (VOC), definirea operaţională a cerinţelor pe flux în avalul procesului de proiectare.

Conceptual Redundancy Effects Efect al redundanţei conceptuale     Efect care face ca metodele sau conceptele aplicate repetitiv şi frecvent să devină mai dificil de conştientizat. Astfel, prin repetare frecventă a unor sarcini, acestea ajung să fie făcute în mod automat, neconştientizat, ceea ce limitează capacitatea de a sesiza pierderile curente din modul de lucru.

Concurrent Engineering    Inginerie concurentă    Dezvoltarea de noi produse de către echipe multifuncţionale care lucrează la unison din faza de concepţie iniţială pînă la realizarea completă a produsului. Acest mod de lucru mai este cunoscut cu numele de „echipă integrată de dezvoltare a produsului”.

Condition          Condiţie   O premisă restrictivă sau o cerinţă de care depinde realizarea unui rezultat pe baza unei relaţii cauzale

Confidence Interval    Interval de încredere    Zonă definită de valorile limită ale unei variabile determinate statistic, corespunzător unui anumit nivel de încredere că valoarea adevărată se află în acel interval.

Configuration     Configuraţie   Structura de componente a unui ansamblu specificat (produs, proces, proiect, sistem) sau structura de caracteristici fizice şi funcţionale ale unui produs, conform specificaţiei tehnice.

Deci configuraţia include totalitatea componentelor structurii unui produs sau proces sau proiect, precum şi totalitatea interdependenţelor existente între respectivele componente. Configuraţia include două tipuri de componente:

  • elemente de configuraţie, respectiv componentele de bază deja aprobate, omologate, care pentru a fi modificate necesită un nivel de decizie similar celui care a decis aprovarea
  • obiecte de proiectare, care pot fi modificate fără a afecta structura de bază a produsului / procesului / proiectului.

Configuration Management Managementul configuraţiei               Rolul managementului configuraţiei este acela de a crea un mecanism pentru identificarea, managementul, urmărirea şi menţinerea controlului pentru rezultatele unui proces sau asupra unui produs, prin controlul configuraţiei. Managementul configuraţiei include deci setul de metode utilizate pentru controlul ansamblului, atunci cînd componentele suferă schimbări.

Etapele managementului configuraţiei:

  1. Planificarea configuraţiei: Decizia asupra nivelului de management al configuraţiei necesar produsului / procesului / proiectului şi stabilirea modului în care acest nivel va fi atins
  2. Identificarea configuraţiei: Identifică şi specifică toate componentele elementele configuraţiei
  3. Controlul configuraţiei: Abilitatea de a aproba şi apoi de a “îngheţa” o anumită structură şi apoi de a face schimbări asupra sa numai avînd aprobarea unei autorităţi clar stabilite
  4. Evidenţa stărilor configuraţiei: Înregistrarea şi raportarea tuturor datelor actuale şi istorice legate de evoluţia unui rezultat
  5. Auditul configuraţiei: Serie de verificări şi audituri pentru a se asigura că există o conformitate între produs / proces / proiect şi starea autorizată la un moment dat, aşa cum este ea înregistrată în specificaţie

De obicei este necesar un plan de management al configuraţiei, pentru a:

  • Descrie aria de aplicare a managementului configuraţiei
  • Descrie metodele specifice de management al configuraţiei care vor fi utilizate
  • Face referiri la orice alt sistem de management al configuraţiei altui sistem cu care se va relaţiona
  • Identifica persoanei responsabile cu managementul configuraţiei (administratorul configuraţiei)
  • Identifica rezultatele, nivelul acestora sau documentele produselor / proceselor / proiectelor care vor fi controlate în cadrul managementului configuraţiei
  • Descrie conţinutul şi locaţia setului de documente care vor fi utilizate pentru a păstra spre verificare ulterioară a modului în care s-a realizat managementul configuraţiei.

Conflict Management     Managementul conflictelor  Proces care implică planificarea, organizarea şi adoptarea măsurilor menite să aducă situaţia conflictuală sub controlul celor care o gestionează şi să permită rezolvarea conflictului. Managementul conflictelor include metode, tehnici şi proceduri specifice pentru a evita sau a aborda situaţiile conflictuale majore (greve, conflicte generalizate)sau minore (conflicte în echipa de lucru, între doi indivizi). Activităţile necesare se referă la:

  • monitorizarea situaţiei pentru a obţine informaţiile şi a le analiza, în scopul de a contura o imagine generală a conflictului, din care să se poată desprinde concluzii privind evoluţia probabilă şi a situaţiei
  • identificarea cauzelor conflictului
  • elaborarea opţiunilor alternative de soluţionare, formularea şi punerea în execuţie a planurilor de implementare, evaluare a efectelor şi revizuirea/reajustarea obiectivelor urmărite
  • monitorizarea situaţiei noi, pînă la atingerea unei stări stabile după aplicarea acţiunilor de rezolvare a conflictului
  • aplicarea unui program de prevenire a tipurilor de conflicte deja abordate.

Conflict Range      Amploarea conflictului    Dimensiunea severităţii unei situaţii conflictuale, care se referă la măsura în care sînt afectate interesele, obiectivele şi valorile părţilor în conflict şi în funcţie de care se decide nivelul de intervenţie pentru soluţionarea conflictelor într-o organizaţie.

Conformism    Conformism     Concept al sociologiei şi psihologiei sociale referitor la gradul de adaptare a individului la un model acceptat sau impus de grup. Conformismul mare duce la atitudinea de acceptare pasivă, necritică a normelor de comportament acceptabile într-un grup, într-o organizaţie sau în societate, în general, de supunere necondiţionată faţă de normele impuse prin forţa coercitivă a legilor, a tradiţiei sau a opiniei dominante. Ceea ce duce la un nivel redus de implicare în îmbunătăţire, de creativitate, de progres şi dezvoltare personală. În România este unanim acceptată ideea dintr-un proverb binecunoscut: „Capul plecat, sabia nu-l taie”.

Conformity      Conformitate   Satisfacerea unei cerinţe specificate / respectarea unui standard de către un produs sau serviciu

Conscience    Conştiinţă    Aspectele vieţii psihice cunoscute şi înţelese, manifeste în comportamente şi în relaţiile omului cu sine, cu alţii şi cu mediul

Consensus        Consens      Stare de consimţămînt general cu privire la soluţionarea unei anumite probleme. Dacă la unanimitate se ajunge prin vot general, consensul se realizează prin ajungerea la un acord, ca urmare a unei suite de argumentări şi compromisuri ale celor implicaţi în luarea deciziei.

Consequential Metrics     Indicator de consecinţă (indicator secundar) Indicator consecutiv ce măsoară consecinţele negative – ceea ce nu merge bine ca rezultat al îmbunătăţirii unui indicator primar.

Constraint       Constrîngere     Condiţie tipică referitoare la un echipament / post de lucru, care trebuie luată în considerare ca limitativă pentru proiectarea proceselor şi planificarea producţiei, ce provine din cauze obiective – limite de capacitate, cerinţe legale sau tehnologice specifice, acces, disponibilitatea resurselor etc.

Consumers Risk     Riscul consumatorilor    Este echivalent cu eroarea de tip II – a considera că ceva este bun cînd de fapt nu este bun (vezi de asemenea eroarea de tip I)

Containment   Auto-control    Căutarea sistematică şi separarea produselor / materialelor nonconforme pe fluxul de proces, pentru a putea livra doar produse / materiale conforme

Contingency Table   Tabel de contingenţă      Un instrument utilizat pentru a testa relaţia dintre 2 variabile. De exemplu, o firmă de audit doreşte să ştie dacă există vreo relaţie între rezultatele rapoartelor realizate în mai puţin de 3 zile şi cele ale celor realizate după o durată mai mare de 3 zile. Ipotezele considerate sînt:

Ipoteza de nul (H0): nu există nicio relaţie între rezultatele celor două tipuri de misiuni

Ipoteza de lucru (H1): există o corelare între rezultatele celor două tipuri de misiuni.

În tabel se poate observa dintr-o privire că proporţia rapoartelor exacte realizate în mai puţin de 3 zile este mai mare decît în cazul rapoartelor ce au necesitat o durată mai mare de timp; totuşi, semnificaţia statistică trebuie calculată cu o formulă cum ar fi Chi Pătrat sau testul Fisher, pentru a se respinge ipoteza de nul.

Continuous Improvement (CI)   Îmbunătăţire continuă    Îmbunătăţirea continuă implica adoptarea de noi activităţi care adaugă valoare şi eliminarea celor care nu adaugă valoare. Scopul urmărit este creşterea eficacităţii prin reducerea pierderilor, a frustrărilor şi a lipsei de eficienţă (reprelucrări, timp, efort suplimentar, materiale etc.). În Japonia se foloseşte termenul „Kaizen”, compus din 2 cuvinte: „Kai” (schimbare) şi „zen” (bun, bine).

Continuous Variable      Variabilă continuă       Variabila ale cărei valori posibile se află într-un interval, respectiv care poate lua orice valoare din acel interval. Se deosebeşte de variabila discretă, care poate avea doar discrete. În cazul graficelor, variaţia în timp a variabilelor continue poate fi reprezentată printr-o linie continuă obţinută din unirea punctelor determinate prin măsurători, în timp de variabilele discrete se reprezintă doar prin punctele cu valori cunoscute – fără ca respectivele puncte să poată fi unite între ele, deoarece nu se poate face o extrapolare a datelor în timp.

Control      Control     Un proces statistic controlat este procesul care nu este influenţat de variaţia cauzelor speciale. Această condiţie este cel mai adesea evidenţiată prin utilizarea unei fişe de control din care să reiasă lipsa unei variaţii nealeatorii.

Controlul este procesul continuu, de natură tehnică, prin care se măsoară rezultatele obţinute şi se compară cu criterii prestabilite sau niveluri standard. În cazul apariţiei unor variaţii, se aplică o acţiune de corecţie sau de preventivă.

Astfel, procesul de control al procesului include luarea măsurilor necesare pe baza observaţiilor făcute, pentru a asigura că procesul aflat sub control îşi atinge şi/sau îşi poate atinge obiectivele şi rezultatele în mod eficient şi în timp real în mod constant, stabil.

Control Chart     Fişă de control      Un instrument grafic utilizat pentru monitorizarea variaţiei care apare pe parcursul realizării unui proces, urmărind să se facă diferenţa între variaţia inerentă a procesului (datorată cauzelor normale) şi variaţia care produce modificarea neacceptabilă a procesului (în cazul cauzelor speciale). Această modificare poate fi un singur punct în afara limitelor acceptabile sau o serie de puncte ce evidenţiază o anumită tendinţă în timp – indiferent de situaţie, respectivele puncte constituie in semnal că ceva este astfel decît a fost planificat.

Control Limits       Limite de control         Limitele de control definesc un interval echivalent cu 3 abateri standard de fiecare parte a liniei centrale sau mediei, în care se află datele măsurate şi reprezentate într-o fişă de control. Limitele de control nu trebuie să fie confundate cu limitele stabilite în specificaţie. Limitele de control reflectă variaţia aşteptată a datelor măsurate.

Control Plan   Plan de control     Scopul unui plan de control al procesului este de a ţine sub control caracteristicile produsului şi a variabilelor procesului, pentru a asigura capabilitatea procesului (să aibă valori în jurul valorii nominale) şi stabilitatea produsului în timp.

Planul de control este necesar în cadrul fiecărui proiect Six Sigma finalizat, alături de fişa de control (dacă este cazul). În acest mod se asigură că procesul nu va reveni la modul în care se realiza înainte de îmbunătăţire.

Co-operation  Cooperare         Activitatea prin care se asigură conlucrarea tuturor părţilor implicate, pe baza unui plan comun şi a unei concepţii unitare, în scopul concentrării şi însumării eforturilor acestora pentru îndeplinirea scopului propus.

Co-ordination      Coordonare      Activitatea de punere de acord a acţiunilor şi activităţilor desfăşurate de diferite elemente ale unui sistem, în vederea realizării scopului propus.

COPIS (Customer, Output, Process, Input, Supplier)             COPIS (Client, Output, Proces, Input, Furnizor)           Abordare similară mai cunoscutei metode SIPOC – dar COPIS se utilizează pentru o analiză din exterior spre interior. Se utilizează pentru a analiza procesul pornind de la aşteptările şi experienţele clientului.

Correction        Corecţie       Acţiune realizată pentru a elimina efectul unei nonconformităţi detectate, pentru rectificarea unei nonconformităţi. De obicei, după corecţie se trece la stabilirea acţiunii corective care să împiedice repetarea apariţiei aceluiaşi tip de nonconformitate.

Corrective Action        Acţiune corectivă       Acţiune realizată pentru a elimina cauza unei nonconformităţi detectate. Acţiunea corectivă are ca scop evitarea reapariţie cauzei şi a apariţiei neconformităţii.

Corrective Action Report (CAR)     Raport de acţiune corectivă        Procedură utilizată ca reacţie la apariţia unui defect. Pornind de la o nonconformitate detectată şi consemnată într-un document de lucru, se determină cauza fundamentală şi se stabileşte acţiunea corectivă care să împiedice reapariţia respectivei nonconformităţi.

Corrective and Preventive Action (CAPA)     Acţiune corectivă şi preventivă         Acţiuni de îmbunătăţire:

Acţiune corectivă: Acţiune realizată pentru a elimina cauza unei nonconformităţi existente, în scopul evitării reapariţiei acesteia

Acţiune preventivă: Acţiune realizată pentru a elimina cauza unei nonconformităţi potenţiale.

A se diferenţia de corecţie: Acţiune rapidă de rezolvare a nonconformităţii observate

Correlation      Corelare    Corelarea este o tehnică de investigare a relaţiei dintre două variabile cantitative şi continue. Corelarea indică gradul sau intensitatea relaţiei dintre cele două variabile. Dacă valoarea unei variabile creşte o dată cu creşterea valorii celeilalte variabile, este vorba de o corelare pozitivă. Dacă valoarea unei variabile scade o dată cu creşterea celeilalte, atunci corelarea este negativă. Dacă variaţia unei variabile nu are efect asupra altei variabile, atunci nu există corelare între cele 2 variabile. Valoarea indicelui de corelare are de obicei valori între -1 şi +1. Dacă valoarea este +1, cele două variabile se află într-o corelare liniară pozitivă perfectă. Dacă valoarea este -1, cele două variabile se află într-o corelare liniară negativă perfectă. Dacă valoarea este >0,7, există o corelare puternică între cele două variabile.

Cost Model      Model de cost    Pentru a putea calcula costul de furnizare a unui serviciu este nevoie de o metodă de a înregistra şi de a aloca toate costurile integral sau parţial pe anumiţi clienţi şi pe anumite activităţi. Un astfel de model de cost poate fi creat pentru a arăta, de exemplu, costul fiecărui serviciu, costul pentru fiecare client sau pentru fiecare locaţie unde se desfăşoară anumite activităţi.

Cost of Conformance (COC)       Costul conformităţii     Parte a costului calităţii, ce include costul total de realizare a unui produs conform, respectiv costurile pentru activităţi specifice asigurării calităţii – cum ar fi costuri pentru standarde, training şi procese, precum şi costurile pentru controlul calităţii – activităţi de audit, inspecţie, analiză, testare.

Cost of Non-Conformance (CONC)    Costul nonconformităţii         Parte a costului calităţii, ce reprezintă costul total de realizare a produs neconform; include costurile proceselor ce au generat produsul neconform, precum şi costurile de reprelucrare sau cele ale serviciilor post-livrare, costurile de refacere a unui produs nou bun în locul celui neconform, costurile daunelor cerute de client, alte costuri potenţiale determinate de produsul neconform.

Cost of Poor Quality (COPQ)      Costul noncalităţii      Costul noncalităţii include toate costurile generate ca rezultat al producerii de noncalitate, respectiv costul implicat de reducerea diferenţei dintre calitatea produsului/serviciului actual şi calitatea dorită a acestuia. Se referă la costurile neconformităţilor interne şi la costurile neconformităţilor externe. De asemenea, include costul oportunităţilor pierdute din cauza consumului de resurse pentru refacerea unui produs defect. Acest cost include toate costurile de manoperă, reprelucrare, reciclare sau procesare a deşeurilor, precum şi costul materialelor utilizate pînă la momentul respingerii produsului neconform. Costul noncalităţii nu include costurile de inspecţie şi de prevenire.

În cazul materialelor şi bunurilor aprovizionate de la furnizori, costul noncalităţii include în general următoarele:

  1. Costul manoperei necesare pentru a îndepărta produsele neconforme aprovizionate
  2. Costul materialelor suplimentare necesare
  3. Costul utilităţilor suplimentare necesare
  4. Costul oportunităţilor pierdute, prin:
  • Pierderi de vînzări / venituri
  • Pierderea potenţială a unei părţi a pieţei
  • Nivel redus de calitate oferit clienţilor.

Cost of Quality (COQ)       Costul calităţii        Costul asociat calităţii produsului realizat; conform definiţie date de Crosby („Quality Is Free”), costul calităţii are două componente de bază: Costul conformităţii şi Costul nonconformităţii.

Costul calităţii este suma pierderilor cauzate de faptul că produsul nu a fost realizat bine de prima oară şi, pentru majoritatea situaţiilor, are o valoare de 13 – 30 % din costurile totale ale unei organizaţii.

Cost Target      Ţinta de cost       Valoarea maximă acceptabilă pentru cheltuielile cu materialele, manopera, alte servicii şi cheltuieli de regie, pentru un anumit produs / proiect.

Credibility        Credibilitate      Capacitatea unei entităţi de a induce percepte şi convingeri ferme, cu privire la potenţialul de care dispune, pentru a conduce cu succes realizarea acţiunilor planificate.

Crisis                   Criza        Accident, incident, moment critic, situaţie dificilă sau disfuncţională, izbucnire conflictuală a tensiunilor, cu impact potenţial substanţial, ce constituie o ameninţare pentru modul curent de lucru şi care evoluează rapid, cu efecte greu de controlat.

Crisis Management      Managementul crizei       Gestiunea setului de măsuri de prevenire, limitare sau soluţionare a crizelor, prin care se stabilesc procedurile şi activităţile de planificare şi desfăşurare pentru a aduce criza sub controlul celor care o gestionează.

Critical Element     Element critic       Un element critic este un factor care nu are neapărat diferite valori pe o anumită scală, dar care depinde de o varietate de alternative independente. De exemplu, un element critic poate fi traseul intern parcurs de o comandă înainte de a fi lansată în producţie.

Critical Path Method      Diagrama drumului critic     Permite evidenţierea duratei totale a procesului de producţie sau a unui proiect, prin însumarea duratelor activităţilor care determină cel mai devreme termen la care se poate finaliza procesul / proiectul. Drumul înseamnă succesiunea de activităţi interdependente, de la nodul de pornire la nodul de finalizare. Drumul critic este drumul cu durata cea mai mare din reţeaua de activităţi. Procesul / proiectul nu poate fi finalizat mai repede decît durata necesară pentru parcurgerea drumului critic. Drumul critic este drumul cu cel mai scurt timp suplimentar disponibil. Dacă una din activităţile aflate pe drumul critic va avea o durată reală mai mare decît cea planificată, întregul proces / proiect va depăşi durata totală stabilită la început. 

Exemplu: drumul critic pentru construirea unei case

 Critical To Customer (CTC)      Aspect critic pentru client      Se referă la elementele de intrare necesare pentru aplicarea QFD – referitoare la cerinţele clienţilor, din punctul de vedere al acestora. Aspectele critice pentru client nu sînt similare cu aspectele critice pentru calitate, care se referă la parametri interni critici pentru calitate, ce depind de aspectele critice pentru client.

Critical To Quality (CTQ)      Aspect critic pentru calitate        Aspectele critice pentru calitate sînt nişte parametri interni critici pentru calitate, stabiliţi în funcţie de cerinţele şi aşteptările clienţilor.

Current Reality Tree (CRT)     Arborele situaţiei curente    Pentru a îmbunătăţi situaţia curentă, este nevoie să se identifice ceea ce trebuie schimbat, mai ales cele cîteva efecte nedorite care determină majoritatea problemelor curente într-o organizaţie. Problemele interne cronice pot fi considerate „efecte nedorite”, pentru a nu uita că sînt rezultatul unor cauze interne. Arborele situaţiei curente se construieşte pornind de la identificarea efectelor nedorite existente în situaţia reală. Efectele nedorite au surse diferite, moduri diverse de manifestare şi sînt cele care creează neplăceri, limitează satisfacţia la locul de muncă şi au drept consecinţă impresia de „închisoare” în relaţiile de muncă.

Diagrama „Arborele situaţiei curente„ se utilizează pentru a evidenţia relaţiile dintre efectele nedorite şi cauze.

Customer      Client     Clientul este persoana care cere produsul sau serviciul care rezultă în urma desfăşurării unui proces. În limbaj comercial, este vorba de cel care plăteşte pentru produs. În ceea ce priveşte calitatea, clientul este cel care defineşte cerinţele şi care decide dacă produsul sau serviciul furnizat este sau nu de calitate. Uneori clientul poate fi şi utilizator final al produsului, cumpărător, consumator, retailer şi beneficiar. Alteori nu. De exemplu, tatăl îi dă bani mamei sale pentru a cumpăra o îngheţată pentru copil. În acest caz, tatăl este clientul, bunica este cumpărătorul şi copilul consumatorul îngheţatei.

Customer Focus      Orientare către client      Conceptul care porneşte de la faptul că clientul este singura persoană calificată să specifice „calitatea” produsului sau serviciului solicitat. Ceea ce înseamnă că, înainte de a realiza un produs sau serviciu, este nevoie de o analiză detaliată pentru a cunoaşte clienţii şi nevoile / cerinţele acestora, caracteristicile care vor fi apreciate de client – faţă de produsele similare concurente, elementele care contribuie la satisfacţia clienţilor.

Customer Relationship Management (CRM)             Managementul relaţiilor cu clienţii                CRM este o filozofie care plasează clientul în centrul sistemului de producţie. Este mai mult o strategie decît un proces, care urmăreşte înţelegerea şi anticiparea necesităţile clienţilor existenţi şi a celor potenţiali, pentru a adapta produsele / serviciile furnizate astfel încît să-i satisfacă pe clienţi. Metodele folosite pentru managementul relaţiilor cu clienţii pot fi foarte diferite, de la soluţii foarte simple, directe, de contact cu clienţii, pînă la programe informatice complexe ce includ instrumente interactive de vînzare, marketing, stabilire a preţurilor, simulare şi planificare promoţii, managementul campaniilor de promovare, gestiune a informaţiilor despre clienţi şi multe altele – call-center, helpdesk etc.

Customer Requirements       Cerinţele clientului        Se includ în ceea ce se denumeşte „vocea clientului” şi se referă la cerinţe exprimate sau implicite. Uneori clientul este capabil să-şi exprime cu claritate cerinţele, ca atunci cînd cere la restaurant o cafea „mare şi neagră”. Dar adeseori clientul nu-şi poate formula explicit cerinţele şi aşteptările care i-ar produce satisfacţie, ca atunci cînd cere la restaurant o cafea „bună”! În acest al doilea caz, este responsabilitatea furnizorului să „traducă” cerinţele şi aşteptările clientului în caracteristici explicite şi specifice produsului sau serviciului solicitat de client.

Customisation     Customizare / Personalizare     Proces prin care clientul selectează caracteristicile dorite pentru produsul – serviciul oferit de un furnizor

Cycle Time     Timp de ciclu    Timpul de ciclu este timpul total necesar pentru ca produsul să parcurgă traseul stabilit, de la începutul şi pînă la sfîrşitul procesului. Timpul de ciclu este un timp specific pentru tehnologia, echipamentele şi metodele tehnice utilizate. A nu se confunda timpul de ciclu cu timpul de tact – care este timpul disponibil pentru a realiza un produs pentru a satisface la termenul stabilit comanda clientului, deci este un timp derivat din datele convenite cu clientul. De asemenea, a nu se confunda cu Lead Time, care este timpul necesar parcurgerii fluxului de proces de producţie de către produsele realizate, care depinde timpul de ciclu, dar mai ales de timpul ce derivă din metodele folosite pentru organizarea procesului de producţie.

Leave a Reply

Your email address will not be published.