Rezolvarea problemelor: Cauze vs. Motive

De cînd am început să lucrez, m-am tot confruntat cu deosebirile dintre teorie şi practică. În ultima vreme, tot caut să înţeleg de ce este aşa de greu să facem ce spunem sau să putem recunoaşte şi numi în mod conştient ceea ce facem. De asemenea, mi-aş dori să găsesc idei pentru a-i convinge pe mai mulţi să devină mai conştienţi de modul în care iau decizii pentru viaţa lor şi a altora.

Aceasta fiind introducerea, revin la tema pe care mi-am propus-o pentru astăzi, şi anume diferenţa dintre cauze şi motive.

Se spune că, pentru a rezolva o problemă, indiferent de metodologia aleasă, se recomandă ca succesiunea de etape de parcurs să includă analiza problemei, respectiv găsirea cauzei / cauzelor, precum şi soluţionarea problemei (aplicarea unei acţiuni care să determine eliminarea cauzei identificate).

Pentru că găsirea cauzei unei probleme este de cele mai multe ori un proces dificil, trebuie să se facă în mod clar distincţia între mai mulţi termeni care adesea se folosesc nejustificat ca sinonime: simptom, cauză, cauză-rădăcină, motiv. De asemenea, este nevoie de cunoaşterea tipurilor de cauze posibile, pornind de la ideea că se poate face o clasificare a cauzelor în cauze primare, secundare etc., o grupare a cauzelor pe tipuri de cauze, cauze reale sau cauze percepute, cauze latente sau cauze manifeste, cauze individuale sau cauze complexe ş.a.m.d.

A. Cred că cel mai simplu aspect de abordat este simptomul. Un simptom se referă aspectul, elementul, semnalul, fenomenul, evenimentul, indiciul etc. observabil, perceput cu ajutorul simţurilor noastre sau cu ajutorul unor echipamente, care semnalizează o stare anormală a unui proces, sistem, organism ş.a.m.d. Astfel, dacă miroase a ars este semn că ceva s-a încălzit peste limita admisă sau chiar că ceva a luat foc, dacă verdele de la semafor nu se schimbă preţ de mai multe minute înseamnă că semaforul nu mai funcţionează corespunzător, dacă o persoană vorbeşte foarte tare este posibil să fie un indiciu că are probleme cu auzul …

Un simptom nu trebuie să fie echivalat cu o problemă sau cu o cauză a unei probleme – este doar vîrful unui iceberg, pe care, dacă vrem să-l cunoaştem, trebuie să-l definim în întregime şi apoi să-l analizăm în profunzime pentru a-i descoperi cauzele.

B. Prin cauză se înţelege de obicei acel factor, fenomen, eveniment, element, aspect etc. ce determină un anumit efect, observabil la un moment dat asupra unui proces, sistem, organism etc., conform principiului de cauzalitate.

Definiţia din DEX este:

Cauză = Fenomen sau complex de fenomene care precedă şi, în condiţii determinate, provoacă apariţia altui fenomen, denumit efect, căruia îi serveşte ca punct de plecare.
Sinonime pentru cauză: motiv, raţiune, considerent, mobil, pricină, prilej, temei.

Facts do not cease to exist because they are ignored. (Aldous Huxley)

C. Cauza-rădăcină este sintagma care se referă nu atît la cauza originară, primară (prima dintr-un lanţ cauzal de efecte şi cauze succesive), ci mai degrabă la cauza probabilă reală, principală, fundamentală, de bază. De obicei, se consideră că există mai multe cauze care pot declanşa o situaţie nedorită, dar că reîntoarcerea ireversibilă la starea normală este posibilă doar prin eliminarea cauzei-rădăcină.

Prin analogie cu un arbore, dacă vedem că frunzele s-au îngălbenit (simptomul) deşi este miezul verii, atunci cauzele posibile pot fi mai multe – atacul unor paraziţi (insecte, un virus, o ciupercă sau o bacterie), prea puţină sau prea multă apă, carenţe de minerale în sol, intensitatea prea mare a razelor solare etc. – care uneori pot acţiona individual sau în mod combinat. Identificarea cauzei-rădăcină nu înseamnă neapărat că trebuie să acţionăm la rădăcină pentru a restabili sănătatea arborelui, ci că trebuie identificate toate cauzele posibile ale situaţiei observate şi apoi să se efectueze o analiză a acestora, pentru a se alege acea cauză (sau set de cauze) care realmente se află la baza situaţiei observate. În absenţa acestei analize, tratamentul ales pentru o altă cauză (posibilă, dar nereală) poate chiar înrăutăţi starea arborelui.

De obicei, o cauză-rădăcină este o cauză specifică fundamentală, ce poate fi în mod rezonabil identificată şi eliminată printr-o acţiune corectivă specifică. Dacă analiza necesară pentru a găsi cauza-rădăcină implică obligatoriu metode distructive sau metode foarte laborioase, uneori trebuie stabilite nişte limite de eficienţă. De asemenea, dacă analiza conduce către cauze externe, generale (numite de obicei factori de mediu), atunci cauza-rădăcină trebuie căutată în interior, pentru a putea fi eliminată la nivelul la care se poate interveni (de exemplu, dacă se caută cauza unui profit diminuat şi se ajunge la concluzia că este de vină legislaţia din domeniul fiscal, atunci nu vorbim despre o cauză-rădăcină, ci despre un factor de mediu).

D. Pînă acum am abordat trei dintre sintagmele care apar mereu atunci cînd se vorbeşte despre rezolvarea problemelor, analiza cauzelor, îmbunătăţirea continuă. Dar la început vă spuneam că întotdeauna există diferenţe între teorie şi practică. Aşa că în realitate, ori de cîte ori se caută soluţii pentru rezolvarea problemelor sau de îmbunătăţire, vor apărea discuţii legate de definirea problemei (în termeni de situaţie nedorită, nu de simptome observate) sau de identificarea cauzei cele mai probabile.

Cînd se caută cauzele posibile ale unei situaţii anormale, pe lîngă excluderea simptomelor din lista de cauze, mai este necesar ca atunci cînd este implicat factorul uman, să se ia în considerare modul de gîndire al celor implicaţi în identificarea cauzelor.

Cine obişnuieşte să utilizeze metoda „5 De ce?” ştie că prima reacţie a celor care trebuie să răspundă la întrebarea „De ce?” este să invoce nişte pretexte şi motive prin care eventual să se disculpe sau măcar să se excludă din şirul de factori sau de evenimente care au contribuit la apariţia problemei.

Astfel, în timpul analizei unei probleme, adesea se formulează o serie de motive, în loc de cauze posibile. Motivul este o argumentaţie, o justificare a posteriori, o explicaţie, o opinie despre credinţele, condiţiile sau situaţia în care apare o cauză posibilă. Dacă este să ne gîndim că motivul este din aceeaşi familie lingvistică cu motivaţia, atunci pare evident că motivul are legătură cu o acţiune umană determinată de un anumit factor, deci motivul poate fi văzut ca o interpretare a cadrului în care s-a produs cauza, avînd un grad mare de subiectivitate.

Definiţia din DEX este:

Motiv = 1) Cauza, raţiunea, pricina unei acţiuni; imboldul care împinge la o acţiune sau care determină o acţiune sau un sentiment; mobil. 2) Cauză aparentă invocată de o persoană pentru a ascunde adevăratul scop al unei acţiuni; pretext; prilej
Sinonime pentru motiv: raţiune, cauză, argument, dovadă, temei, prilej, pretext, scuză, pricină.

Motivul nu implică neapărat o abordare intenţionată, fiind adesea tacit şi legat direct de modul de gîndire, conştientizat sau nu la un moment dat. Astfel, motivele declarate sînt influenţate la nivel individual de prejudecăţile noastre, de erorile de gîndire, credinţele iraţionale ş.a.m.d. Este evident că percepţiile noastre şi interpretările asupra unor situaţii depind de experienţele, cunoştinţele, mediul de lucru şi alţi factori care ne afectează în mod specific. Astfel, în faza de căutare a cauzelor, ne este greu să diferenţiem abordările subiective de cele obiective pentru a analiza problema.

Pentru cei exersaţi în procesele metacognitive, motivele pot fi obiective, asimilabile cauzelor. Dar acest nivel implică o gîndire raţională, conştientă, obiectivă.

În concluzie, soluţionarea sustenabilă a unei probleme este posibilă doar dacă putem evita capcanele de raţionament şi erorile de judecată pe care le facem în identificarea cauzelor reale care determină efectele nedorite observabile, ori de cîte ori problema este legată de funcţionarea unui sistem în care există factori umani.

[image]

This entry was posted in Imbunatatire, Instrumente, Lean and tagged , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *