Se aplică LEAN pentru activităţi din afara atelierelor de producţie?

 

În esenţă, abordarea Lean spune că trebuie planificate activităţile astfel încît să i se dea clientului ce, cînd şi cum a cerut şi că trebuie realizat ce a fost planificat, bine de prima oară, eliminînd variabilitatea rezultatelor prin stimularea lucrului în echipă pentru reducerea pierderilor şi prin recompensarea performanţelor angajaţilor.

Astfel, pentru a obţine rezultatele dorite în munca de birou sau în alte tipuri de organizaţii furnizoare de servicii, trebuie să se ia în considerare cel puţin trei perspective diferite referitoare la Lean, respectiv:

          Lean ca metodologie de acţiune

          Lean ca set de instrumente de îmbunătăţire a proceselor

          Lean ca filozofie de viaţă.

 

Lean este o metodologie de reducere continuă a pierderilor care cresc costurile interne, prin eliminarea sau rducerea pierderilor.

Lean este un set de instrumente utile pentru îmbunătăţirea proceselor. Dacă pentru activităţile de producţie este evident cum se pot aplica metodele Kanban, SMED, VSM, Poka Yoke, Andon, OEE, Jidoka sau Heijunka, pentru majoritatea furnizorilor de servicii reacţia apare prompt sub forma „Noi nu producem nimic, nu lucrăm cu echipamente de producţie, deci nu se pot aplica în cazul nostru!”.

 

Iar la prima vedere nici nu este de mirare că apare o astfel de reacţie! Cum ar accepta cineva care lucrează într-o bibliotecă, într-o bancă sau într-un spital să utilizeze instrumentele specifice pentru abordarea denumită„Lean Manufacturing”!?!

Şi totuşi instrumentele Lean se folosesc cu rezultate bune în domeniul serviciilor. Doar dacă ne referim la o serie de statistici referitoare la modul de utilizare a timpului într-o firmă de servicii, se pare că doar aproximativ 1% din timp adaugă valoare, în timp ce 50% înseamnă activitate necesară, dar care nu adaugă valoare, iar restul de 49% este activitate inutilă care nu adaugă valoare. Deci, pentru a reduce pierderile de 99%, avem nevoie de metode pentru management vizual, semnalizarea declanşării cererii clientului, trecerea rapidă de la un serviciu la altul, determinarea şi echilibrarea încărcării angajaţilor furnizorului pentru a reduce timpul de livrare a serviciului, etc.

Iar dacă metodele de management vizual, 5S sau Kaizen pot fi relativ uşor acceptate, modul de adaptare a celorlalte instrumente Lean nu este simplu, dar satisfacţia de a găsi soluţiile specifice recompensează eforturile de creativitate şi flexibilitate necesare.

Dificultatea majoră constă în capacitatea noastră de a „vedea” ceea ce se întîmplă în jurul nostru într-o organizaţie. Dacă într-un atelier de producţie se poate relativ uşor materializa traseul unui anume produs cerut de un anume client, în cazul serviciilor lucrăm de cele mai multe ori cu active „intangibile”, pe care nu le putem materializa, deşi le putem cu oarece efort cuantifica sau evalua. Aplicarea cu succes a instrumentelor Lean în servicii depinde de capacitatea de vizualizare şi reprezentare a proceselor, a fluxului de informaţii şi de decizii, precum şi a determinării de a stabili indicatori adecvaţi şi de a găsi soluţii specifice de îmbunătăţire.

Lean este în acelaşi timp o filozofie de viaţă. Lean înseamnă îmbunătăţire continuă, adică o cultură organizaţională care să permită implicarea tuturor în analiza şi rezolvarea problemelor din activitatea curentă, motivarea şi angajamentul fiecăruia pentru observarea şi evidenţierea pierderilor, căutarea perfecţiunii în fiecare etapă şi domeniu de activitate şi entuziasm pentru schimbare frecventă în mediul de lucru.


[1] SMED – Single Minute Exchange of Die

[2] VSM – Value Stream Mapping

[3] OEE – Overall Equipment Efficiency

This entry was posted in Lean and tagged . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *